de mâine şi tu ai să alergi ca un zeu desfrunzit prin fumuri
îţi promit
am zis aşa pur şi simplu nu cu maliţie
hoinăram pe alei număram arborii
am învăţat să îmi ocup gândurile cu ce am pe aproape
îmi era imposibil dar asta nu se numără
din când în când mâinile mele nevăzute făceau nişte semne
mergeam înainte nu ascultam săream în mine ca o hienă
ca într-o poezie a lui gellu naum
îmi sfâşiam cu sete amintirile cădeau
cădeau
în relanti
în re-lan-ti
ce bine ţi-ai ridicat scara cu tine în pod profesore
asta ziceam de mai multe ori citeam din carte
eu nu îţi mai sunt oglindă
stai acolo crezi ce vrei găseşte ceva lucitor
o cataramă o lamă un inel
eu nu îţi voi zâmbi cu dinţii mei apropo surpriză
nu par defel italieneşti
nu îţi voi spune să nu îţi fie frică te iubesc îţi dau ceva bun
mai mult nimic de genu`
tu nu eşti zeul naum
din pagina 86* eu nu mai sunt profesoara ta
m-am decupat
m-am evaporat
m-am trimis la naiba

*revin în cazul în care mi se cer detalii