Era o stare nu ştiu dacă o simţiţi
gemeam încet arătam cu degetul în sus încercam să fac semne
sigur că fiecare înţelegea ce putea Aveam două ciocane pe fereastră
de dincolo de oameni mă ameninţa cineva
mi se păstraseră pe masă anunţul Reserve şi călimările cu busuioc
dar prin faţa ferestrei zbura o domnişoară
îmi striga Domnu'Tarzan recită-te prin pădure
ce stai acolo gol te pângăreşti la picior

gemeam încet îi spuneam că sunt fratele ei nou-nouţ
loveam în stările active
îi strigam domnişoară de ce îmi zici aşa ca să mă necăjeşti
eu stau la masa asta şi cine ştie pe unde mai umblu acum
mă culc în liftul tău unde dormea un câine
şi dorm de dimineaţa până seara nu opresc la niciun etaj
mă plimb aşa încremenit cu o vâslă pe umăr Păcat că bate
vântul
la masa asta Reserve