aici unde locuiesc eu
oamenii trăiesc chiar și atunci când nu mai înțeleg nimic
după fiecare lovitură primită
ochii lor caută alți ochi alunecând precum corăbiile fără ancoră
și îmbrățișându-se frățește atunci când se regăsesc
întorc fețele pregătiți pentru celelalte palme

vecinii mei sunt oameni bătrâni
de fapt bătrână e lumea în care mi-am găsit locul
istoria se povestește cu gesturi calme
nimeni nu riscă replica celorlalți încercând vreo explicație a faptelor
uite
în geamurile încadrate alb
dacă așezi din loc în loc semne de întrebare
poți construi ușor modelul celei mai agitate zile

eu nu vreau să mă mut de aici
sau nu
dacă va fi totuși să mă mut
vreau să plec cu tot cu mine însumi
și e destul de greu
dat fiind faptul că fiecare om întâlnit
hoțește sau nu
a plecat purtând în buzunarul de la piept o parte din mine
dar nu-i pot învinovăți pentru asta