poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 623 .



MISTER
poezie [ ]
(pentru că toți avem câte o stea, toți ne naștem cu un singur scop: acela de A MURI…)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Belamira ]

2010-09-21  |     | 



Ce rost are iadul fără tine în el?
Ce rost am în lume fără rostul tău?
Mă ridică norii în verdele cel sfânt.
Mă coboară vântul pe acel pământ.
Doare ploaia…
Arde văpaia…

Plâng cu vocea rece în caldul deșert.
Plâng la umbra vieții, dar nici eu nu mă iert.
Plâng ca o pisică de dorul mamei sale.
Plâng într-o grădină plină de petale
De flori ofilite,
De vreme părăsite,
De nimeni iubite,
De toți umilite,
De mine hrănite
Cu lacrimi rănite…

Un tablou albastru e în mintea mea.
Ura lui coboară din cer o caldă stea.
Ploaia nu ajută la oprirea ei.
Vântul o mărește și-o transformă-n scântei.
Fuge –o rază…
Și-o salvează…
Steaua cade…
Pământul arde…

Dar o groapă adâncă ascunde-un rest de stea.
Pământu-l inundă cu puterea sa.
Vântul se transformă în cobaiul ei.
Ploaia-i stinge mersul, iar ea dispare-ncet.
Curg șiroaie
Stropi de ploaie.
E-ntuneric…
Luciferic…

Dar florile –ofilite se transformă-n vii.
Și deasupra lumii cad pietre argintii.
Tabloul minții mele acum e roșu-nchis.
Ura mea e armă mortală-n Paradis.
Ploaia îmi oprește steaua în cădere.
Vântul o divide și-o absoarbe de putere.
Raza pică…
N-o ridică…
Steaua moare…
Pământul dispare…
Ce rost are Raiul fără tine-n el?
Ce rost am pe lume fără rostul tău?
Mă coboară norii pe pământul ars.
Vântul mă ridică, dar mă susține fals.
Nisipu-i roșu…
Ca reproșul…
Ceru-i negru…
Vânt funebru…



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!