nu sunt o luptătoare îmi spun şi închid ochii
deschid pumnii să iasă din mine latente energii de care
nu am nevoie
nu am nevoie mă auzi tu cea din trup cea din suflet cea din
inspir
deschid geamul expir inspir număr până la zece
ar mai fi ceva
dacă în tristeţea mea şi-ar face cuib tristeţea întregii lumi
să mor odată cu aceasta aşa da
mă uit pur şi simplu mă uit
peste vreo zece acoperişuri acolo în centrul urbei
se nasc ordinar alţi şi alţi pui de struţocămilă