Pădure-mbălsămată,
Cu râuri mici de sânge,
Cu căntec surd și sumbru,
Ce crengile îți frânge.

Pădure-mbălsămată,
Portret firav de morgă,
Pictat în a mea glastră,
Căntat de-a mea orgă.

Pădure-mbălsămată,
În crematoriu-ncinsă,
Arsă și sfărmată,
Pe al meu pat întinsă.

Pădure-mbălsămată,
Poem sculptat în umbră,
Jelit de vremea neagră,
Udat de ploaia sumbră.

Pădure-mbălsămată,
Pe umede morminte,
Pe pietre funerare,
Nedescrisă-n cuvinte.