Am plecat amândoi.
La început pe aceeași cărare
Dar la prima ceartă
Am plecat în părți diferite.
Eu m-am întâlnit cu VIAÞA,
Apoi cu MOARTEA SUFLETEASCÃ,
Însă COMA INIMII mele
Era acuzată de tine de malpraxis.
M-am dus cu ea la judecătorul TIMP
Și am ajutat-o să nu rămână închisă,
Iar ea în schimb mi-a promis
Că nu va mai veni niciodată la mine
Sau la tine.
Și-atunci când am ajuns la destinație,
Am înviat văzând cine mă aștepta.

Tu,pe cărarea ta,te-ai întâlnit cu DRAGOSTEA,
Dar ea a luat-o pe alt drum
Și te-ai împrietenit cu DORUL.
Și mergând cu dorul ca tovarăș
Ai călcat pe un ciob cu numele meu
Și ai sângerat.
Apoi medicul AMINTIRE
Te-a pansat.
Și-ai ajuns undeva,
Unde se intersectau două cărări.
Atunci dorul ți-a zis să rămâi un TIMP,
Iar el și-a continuat drumul.
Și ai văzut o UMBRÃ cunoscută
Venind din direcția opusă,
Ai luat-o de mână
Si i-ai spus:
"Te-am așteptat"