poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1538 .



Testament lăsat in grabă
poezie [ ]
19.04.2010

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Marianuss ]

2010-04-19  |     | 



Un cutremur de-ar să fie
Să-mi scuture a mea chilie
Ce-o să-mi mai aduc aminte
Și cu multă frică, viața mea de dinainte
Dinainte de a greși, de-aș fi
Făr` să tremur și TU de-ai fi
Dar mi-e frică și n-am cum să scap
De scenele urâte, ce-mi trec acum prin cap
Mă leagă vuietul ce zguduie pământul
De-al meu trecut murdar, ce lasă-n urmă-i necuvântul
De-ar fi, venind cutremur, peste toate
Peste câmpiile cu grâne grase, prin cele bogate ape
Trozneasca stâlpii casei, ce doarme liniștită
Ce-ar naște zbucium, jale in inima-i cea cotropită
Făr` să mai pot, pământului voiesc sa-i las un testament
Al meu scris pe un bilet, "regret"
Cu toate celelalte obiecte strânse alandala-n viață
Ca-ntr-o grămadă de moloz ce abia dacă mai amintesc de-o viață
N-o să apuc să strâng `nainte de plecare
Dar pleoapele mi le închid ca spre uitare
Și nici măcar rămas bun de nu aș mai avea
În gând tot o să-mi amintesc de mama mea
Ce multe aș scrie ori gândi în câteva secunde
Ce-aș prețui acum acest puțin răgaz
Aș dărui toată iubirea ce-am ținut-o, atâta timp în mine
Poate că și din cauza faptului că n-am avut cu cine
Cu cine să-mi împart singurătatea neîndurătoare
Ce o simțeam în fiecare zi de supărare
Poate n-am vrut s-o împart la orice adunătură
Ce m-a făcut adeseori, să o combin cu ură
Ce scuze mai să tot găsesc acuma
Că vieții adevarate pierdut-i-am urma
C-am fost așa cum am crezut că vreau să fiu
Ca toți ceilalți, c-o mândră și-un chipiu
Că n-am cerut averi, departe fu' de mine gândul ăsta
Eu am crezut în bine, am cutezat, am încercat
Și nu mi-a fost chiar cu păcat
De, numai de păcatele străine, n-aș vorbi acum
E timpul scurt, o vorba lasă-mi Doamne, să-ți mai spun
E timpul meu, măcar încă un gând mai bun să mai adun
Că parcă n-am avut timp toată viața
Sau poate am așteptat aceste clipe în noaptea nopții
Să-mi lași Doamne acest neliniștit moment
Să îți citesc din al meu trist testament
În care am consemnat motivul pentru care am strâns
Și cele situații triste în care am fost constrâns
Mai jos, în colț e o semnătură
Îmi pare rău, ce fură, fură.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!