poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1301 .



das ist ein text
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [katy ]

2010-04-16  |     | 



uneori iarna îți arzi cu chibrite părul de pe picioare,
iar apoi te bagi sub dușul rece, ca să nu adormi
uneori furi cărți și țigări din mașinile străine
lăsate deschise, iar uneori plângi pentru o simplă pasăre care
stă lângă altă pasăre strivită și îi mângâie moartea,
uneori îți măsori pulsul după ce bei cafeau, cauți senzația
aceea ca și cum ai fi fugit câțiva kilometri,
uneori te urci în copac ca să îți urli nevoia de afecțiune,
de oameni în viața ta, dar urletul tău ajunge înafară
tot mai surd

coridoare strâmte și infinit de lungi, în care te simți
cumva psihedelic, sau nu te mai simți deloc, fiindcă
nu te mai temi de nimic, dimineți ca laptele rece, dimineți
care nu se mai termină, dimineți pe care le înghiți și le înghiți
și le înghiți și nu te mai saturi,
desene graffiti, schițate pe gardurile cimitirului, vulgarități
zgâriate pe pietrele funerare, concerte rock pe acoperișuri,
serate de poezie la chioșc, sub cerul liber,
pavilioanele din ogrăzile grădinițelor, în care toți sunt închiși
ca în niște celule

tei și stejari, plopi și nuci, pârâiașe murdare și bălți
care se știu biotop
pentru anumite ființe,
beție cu kagor, când recunoști că ești și ai fost întotdeauna
una dintre acele ființe
ce locuiesc bălțile și pârâiașele murdare,
vibrațiile mușchilor în după-amiezile liniștite din marginea
unei păduri, din care se aud
zgomotele
mașinilor din autostradă

vezi fraze lipite pe stâlpi, poezii strecurate prin buzunare,
țipete din care trebuie să pricepi că la vârsta asta
părinții nu te mai pot întreține, că nu faci bani cu literatura,
și, printre toate, zgomotele șinelor și scârțâitul de uși, pretutindeni
se întâmplă catastrofe, o aștepți și pe a ta cumva împăcat, sau te
gândești că o trăiești zilnic câte puțin, nu îți mai suporți

mințile spălate, creierii arși
de prin adolescență, diminețile cu hidrogen, întinzi capul
prin geam ca o girafă, te vezi un punct aberant, care
se pierde în depărtare, lumina îți este distrusă, fiecare zi
îți începe cu reproșuri, scrii un poem jalnic, îl împăturești
până la refuz, îl ticsești în buzunar, îți faci bagajele și pleci,
te retragi în păduri, cauți ceva să vânezi, nu ai decât apă de
izvor și niște bănuți pe care nu-ți cumperi nici
jumătate de pâine neagră

începi să te gândești la moarte, e unica certitudine pe care o ai,
nu e nimic tragic în moarte așa cum nu a fost nimic tragic în aceea că nu
te-ai născut, înainte să te naști, înainte să pleci definitiv,
să te ascunzi prea departe

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!