lungi aşteptări în nisipul vacanţelor
puful rochiei mută sensibil acul pendulei
timp ce suie din cel mai frumos gest
pe care mi-l pot aminti
când într-un foşnet grăbit
strânse pe sus lucruri şi fapte adevărate
într-un galop de substanţă petrec
războinice pleoapele-n sângele meu
cu o mie de capete
ce ceaţă de neam între umerii tăi
braţele zvelte mângâiate seminţele-n lan
pasărea vie a pletelor tremură
fiartă pe crengile lungi de castan
vin radicale schimbări
fiecare cu sine monologheaza
ploaia de ghinde-şi caută locul pe umerii mei
şi-o suport
calendarul file de ceaţă revarsă
rochia subţire-i izbită de haine mai noi
zumzet haotice strune în scrin
încotro priveşti nu-ţi mai vine să râzi
nu mai luceşti între cer şi pământ
păsări stranii pulberi galbene duse de vânt
lutul crud face băşici luminoase
alţi drumeţi alte degete altă poartă de vis
rochia de-adio pluteste curată
n-o mai privesc n-o mai apropii de piept
soarele scapără lent risipit cât încape
într-o ilustrată timbrată cu sârg