Crud să fiu.
Fiecare neadevăr pe care îl spun
să-mi râdă în față
și să-i zâmbesc satisfăcut înapoi.
Să-i văd pe cei din jur rânjind
și să mă lăfăi ca un snob în hiperbole.
Ieri m-a înjurat scaunul înapoi
cand m-am lovit tare cu piciorul de el.
I-am tras cu ochiul și l-am împins amical.
Poarta casei mi-a împins un zâmbet de rugină
văzând că trebuie iar sa ma intorc după chei.
Mergeam pe trotuar și unele ciori de prin pomii din cartier
mă întrebau dacă nu vreau să se cace pe umărul meu.
Nu simțeam nevoia de noroc atunci.
Sorbeam cafea în oraș, și în bar la altă masă
miroseam femei printre foi de curs.
Citind un ziar cu un viol pe prima pagină,
cafeaua lor avea deja alt gust.
Ce ar alege între otravă și viol
mă întreba paiul dintr-un pahar uitat la masa mea.
Doar violatorul ar afla adevărul fiecăruia.
S-a dus și băutura printre cerneluri…