crezi că mai îmi pasă
după ce atâția oameni
îmi caută numai greșeli

de ce să vreau
când e atât de dulce fiecare
moment

defapt chiar nu vreau
să vă ia dracu instincte
să te ia dracu societate

când ziua de mâine e așa departe
dulce clipă de diperare
când ziua de mâine e așa aproape

cel mai rău e când nu te doare nimic
când orice substantiv nu te poate atinge
și poți să-i înjuri pe toți

chiar și pe tine, da, nu te gândi
că nu-i vorba de tine
sigur n-o să-ți placă

defapt pentru ce naiba scriu
în loc să sparg naibii monitoru ăsta
să simt pe papile gustul disperării
care am menționat că-i dulce

și-acum transformare
casc
lene
acceptare
milă de mine, de monitor
chef de sex, adică de societate

fără artă, nu vreau acum artă
mi-e suprasuficient propriul suflet
și cu cât scriu mai mult
cu-atât mă calmez
gândindu-mă la vers, vers în care
scriu ce gândesc

chef de sex