poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 7916 .



Corabia văzduhului
poezie [ ]
Din Zeidlitz*

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Lermontov_Mihail ]

2009-08-22  |     |  Înscris în bibliotecă de Bot Eugen Iulian



Pe-oceanu-albstru-n noaptea neagră,
Sub stele reci străluminând,
Doar o corabie aleargă,
Cu toate pânzele în vânt.

Plutesc înaltele catarguri
Neclătinate din butuci -
Și în tăcere, peste larguri
Privesc doar tunuri mari de tuci.

Nici căpitanul nu se-aude,
Nici marinari pe punte nu-s.
Ea trece peste stânci afunde
Și n-o opresc furtuni de sus.

E-o insulă-n ocean, departe,
- Granit pustiu și mohorât -
Cu un mormânt, și-un împărat e
`Ngropt acolo în mormânt.

Fără onoruri l-îngropară
Dușmanii-n țărmurii pustii,
Pe piept cu-o piatră grea, povară
Eternei lui călătorii

Și an de an, când se-mplinește,
Spre miezul nopții, -acel sfârșit,
Corabia din larg oprește
La țărmul `nalt și liniștit.

Din lumea lui trezit, apare
Prin umbre împăratul viu,
Cu un tricon înscris pe zare
Și cu surtucu-i cenușiu.

El mâinile-și încrucișează
La piept, înaintând ca-n vis,
Și sus la cârmă se așează
Pornind pe-al apelor abis.

Spre Franța scumpă, să-și mai vadă
Și tron și slavă, trece-n zbor,
Unde-a rămas și vechea gardă
Și fiul lui moștenitor.

Și când prin noapte-și vede țara
Peste întinsul amărui,
Îi arde inima ca para
Și stele ard în ochii lui.

Trecând a undelor invazii
Semeț, peste foșnirea lor,
Prin noapte-și strigă camarazii
Și garda lui, poruncitor.

Dar lângă Elba albăstrie
Și piramidele-n tăceri,
Și sub zăpezile Rusiei
Dorm mustăcioșii grenadieri.

Nici mareșalii nu-s să-i asculte
Prin noapte, glasul cunoscut:
Ori au pierdut demult în lupte,
Ori l-au trădat și s-au vândut.

Neliniștit, pe țărmul mării,
Bătând pământu-ncoace-ncol`,
Privind în beznele uitării,
Din nou, mai tare cheamă-n gol.

În fața sorții blestemate
Își strigă fiul scump - dar nu-i!
I-ar da din lume jumătate,
Și Franța toată, numai lui.

O, fiul lui de mult din gândul
Acestei lumi e stins, demult!
Și împăratul așteptându-l
Ascultă-al apelor tumult.

Oftează greu, tot lângă mare,
Dar noaptea piere-n răsărit,
Și stropi de lacrime amare
Pe țărmul rece s-au ivit.

Sus, pe corabia vrăjită,
Lăsându-și capu-n piept, apoi,
Spre insula încremenită
Făcând un semn, porni-napoi.



* Zeidlitz - poet austriac(1770-1862)


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!