Dracula

(demnontarea mitului virtual)

Are ochii expresivi, încântă orice femeie
La prima vedere.
Dacă e cu soţul se uită la el mai atent
Aruncându-i ochiade neclare,
poate fi ales!
Vampirul scrie colaje cu femei
De-o şchioapă până
Ce mai cresc...
Furându-le versurile
Transformându-le, trecându-le prin
Filtrul său...ca, mai târziu
Să le posteze în alt mediu virtual
Unde ele nu au puterea
Să mai reacţioneze,
Furându-le şi energia, vampirizându-le.

În nopţile fără lună, femeile sunt subjugate de versuri întortochiate, bizare,
Preluate din dicţionarul său personal, anacronic.
Vampirul plimbă impresiile lor despre doamne
Pe tot netul, tocmai neavâd acces la ele
Dar, străfulgerat de bucuria de a face rău,
de a banaliza rolul femeii. rolul poetei.

Atâta timp cât el nu are mai nimic
Vampirul îşi postează jaful fără voce
sub opere celebre, precum un colaj definitiv
preluând doar vântul literar al
Fundurilor elitiste. În capcana lui cad şi cei care
încropesc reviste cu sânge, furându-le operele nepublicate.
Vampirul e bolnav de nonşalanţă
Şi un fantastic mânuitor al falsului
Verbal întors pe dos ca o cămaşă,
Toate
De neputinţa de a scrie singur
Căutâutând mereu
o nouă pradă să-i sugă seva literară
Şi fecioria.

Vampirii de tot felul
au statistica şi perseverenţa
vulturilor de pradă,
te ameninţă cu tribunalele virtuale
prin care el intră prin pereţi,
iar noi oamenii ne dăm cu capul de ele..


bianca marcovici