pictori și poeți anonimi
ca un batalion disciplinar
dimineața între sticlele pe jumătate goale de remy martin
pisici negre sau albe ascunse
printre tomberoanele multicolore ale orașului
mai frumoși ca oricând tinerii parizieni fac dragoste pe malurile senei
ascunși într-un d’ebarcad’ere cu nume de miere polifloră
și toate aceste imagini prind contur printre aburii
unei ciocolaterii din cartierul montparnasse
un pensionar o limuzină de lux o pariziană șatenă
cu fetița ariel in brațe
salutari tuturor strigau morții alergând
cu pungile de croasante
of, coco chanel, iubirea mea definitivă
și irevocabilă plângea bătrânelul schizofrenic
urcat pe coaja de pepene
sfârșitul e aproape! ascultați-mă sfârșitul e aproape
femeia se face ghemotoc se ascunde in buzunarul grefierului
scoate din când în când capul mai aruncă o privire
puștiul din colț fabien urineaza pe niște bilete de spectacol moulin rouge
zilnic mă întâlnesc cu „mireasa lui frankestein”
trecând prin fața frizeriei
femeia cu plămâni de cretă jubilează prin inimile trecătorilor
înconjoară rezervația
femeia cu pedigree pe plajă fără sutien