poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4178 .



arta de a dispărea în mijlocul camerei
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [teotim ]

2009-06-27  |     | 



începutul unei zile de vară. cum pleci de acasă,
sentimentul că ai uitat ceva important
e tot mai intens. te-ntorci din drum și stai
în mijlocul camerei încercând să-ți aduci aminte
ce anume-ți lipsește. un lucru, împrumutat
de cineva cu care ți-ai dat întâlnire,
sau pe care l-ai promis respectivului. ori pur și simplu
ceva pe care e bine să-l ai la tine, de dat.
nu ai timp mult. treci cu privirea de la un colț la altul
al încăperii. totul pare în ordine. ai putea să crezi
că nu-ți lipsește nimic, dacă felul în care lumina lovește
covorul cu lișițe nu ar semăna cu un avertisment,
încă blând. sau poate îngrijorarea e numai un pretext
pentru a ascunde lipsa unei ființe care și-a retras,
brusc, sprijinul. absența cuiva care te așteaptă
în timp ce îl cauți în cu totul alt loc,
pentru a câștiga timp. un presentiment al dispariției
bruște te face atent la discul solar, în rostogolire lentă
pe corpul tău înclinat. nu ai întâlnire cu nimeni,
nu te așteaptă nimeni, știi doar că trebuie să pleci,
pentru că e urgentă nevoie de grația unei alegeri.
în fond, nu alegi nimic. doar lași lumina să cadă
peste lucrul decis să ocupe mijlocul camerei, înainte
de a-și retrage sprijinul. de el te desparți cel mai greu.
întârzii în certitudinea că vei ajunge la timp,
că nu mai trebuie să pleci. ființa care te iubește
apare când nu te aștepți și suflul ei oblic
te face să te clatini. la fel de ușor dispare,
și acesta poate fi un semn de bunăvoință:
apelul care te scoate în stradă, grația unei alegeri
pe care nu o faci tu, deși te eliberează.



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!