poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4607 .



Poeții de șapte ani
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [J.N._Arthur_RIMBAUD ]

2009-06-22  |     |  Înscris în bibliotecă de Petru Dincă





Traducere de Petru Dincă

Domnului P. Demeny

Și Mama,-nchizând cartea lui cu mândrie,
Pleca mulțumită și fără să știe
Că-n ochii albaștri, sub fruntea înaltă,
I-ascunde copilul oroarea lui toată.

Asuda toată ziua de-ascultare, supus;
Era foarte deștept, însă ticuri a pus
Pe fața-i o acră ipocrizie.
Pe ganguri umbrite mustind igrasie,
Trecea scoțând limba iar pumnii-i ținea
Pe șolduri; sub pleoape steluțe zărea.
O ușă-i deschisă spre seară; la lampă,
Îl vedeai bombănind tocmai sus, pe o rampă,
Sub un petic de raze călduțe de soare;
Iar vara,învins, cu-ncăpățânare,
Se-nchidea în latrine de răcoare furat:
Medita liniștit, de miros îmbătat.
Când, fără miresmele zilei, grădina
Primea de la luna cea albă lumina,
Așezat lângă ziduri, în marnă-ngropat,
Spre-a avea viziuni, strângând ochii-ncordat,
Asculta viermuind spalierii râioși;
Ca prieteni, avea doar copii flenduroși,
Ofiliți, cu ochi stinși și cu trupul schilod,
Ascunzând mâini gălbui și murdare de glod
Sub straie duhninde ce curgeau de pe toți,
Conversând cu dulceață de tânci idioți!
Iar când surprinzându-l robul milei murdare,
Mama sa se-ngrozea, se schimbau în mirare
Duioșiile-adânci ce le-avea înainte.
Ea avea privire albastră, ce minte!

La doar șapte ani, el scrisese romane
Despre viața-n deșerturi, țărmuri, savane,
Păduri, sori aprinși, libertate vrăjită!
Se-ajuta de jurnale, unde, dulce ispită,
Îi râdeau spaniole, râdeau italiene.
Când venea, nebunatică-n rochii-indiene,
- Opt ani fetița de muncitori număra -
Și bruta cea mică în spate-i urca
Într-un colț, scuturându-și cozile dese,
Atunci el, prins sub ea, o mușca rău de fese,
Fiindcă fata n-avea chiloți niciodată;
Și cu pielea călcâielor vânătă toată,
El lua miresmele ei când pleca.

Se temea de duminica iernii, cea grea,
Când citea, pomădat, din Scriptură-n salon,
La o masă rotundă din lemn de mahon.
Vise noaptea-l munceau, când mergea la culcare.
Nu pe Domnu-l iubea; ci pe oamenii care
Se-ntorceau înnegriți în foburg pe-nserate,
Unde crainici, cu trei lovituri repetate
De tambur, la decrete, stârneau râs în jur.
El visa pajiști scumpe cu freamătul pur,
Cu parfum, flori de aur și mări sclipitoare
Ce unduie calme, sub raze de soare!

Dar cum savura, mai ales, dintre toate,
În cameră-n umbră de storuri lăsate,
În aerul umed și acru, zăcând,
Să citească romane-ndelung meditând
La galbene ceruri, păduri înecate,
Flori de carne în codri stelari presărate,
Derută și milă, prăbușiri, amețeli!
- Și în timp ce creșteau în oraș forfoteli,
Stând singur acolo-n cearșafuri visând,
Presimțea cu putere o velă în vânt!




.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!