poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Pașadine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-06-08 | |
Carari albastre el strabate
Departe de-a sa casa si de toate. Si ape limpezi peste tot il poarta, Cu-a sa corabie,ce viata i-o incearca. El pleaca nevoit sau marea o iubeste; Dupa un timp,cu ea imparte si traieste. De-aceea,nevoit sau chiar altfel Magia ei il poarta fara tel Si viata sa devine fir de apa, Tors doar de ea,stapana-nvolburata. Pluteste pe albastru si soarele il bate, Cu ochii sai de vultur,el vede de departe. Furtuna e acolo si stie asta,poate, Stapana si mormant- in doua clipe,toate. Cu dorul neamplinit si suflet ratacind, Mareu cu aripi frante si trupul ostenit, Imbatraneste singur si e nefericit... Se uita in adanc,la negrul sau mormant, Ridica ochii tristi,privind catre pamant, Dar marea cea albastra nu-l va lasa sa piara Pan' ce talazu-i alb,pe cap,i-l pune lui coroana... Si-apoi,cu gheara mortii,il sfasie-n adanc. Uitat de asta lume,doar pescarusii plang.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate