Vis pentru iarnă
În tren, la 7 octombrie 1870
de Arthur Rimbaud(2005)
1 min lectură
Mediu
Vom merge iarna, într-un mic roz vagon, cu perne
Albastre. Pentru noi
Un rai va fi. Sărutui nebune vor așterne
Cuiburi în colțuri moi.
Tu vei închide ochii, ca ale serii umbre
Să nu le vezi rînjind
La geam, aceste rele sluțenii, nații sumbre
De draci și lupi, cu jind.
Apoi ceva simți-vei că-ți zgîrîie obrazul…
Un mic sărut zburdalnic, ca un păianjen, treazul,
Îți va fugi pe gît…
“Hai, caută !”, vei spune, cu capul dat pe spate,
Și-un timp vom vrea să prindem această vietate
- Ce umblă umblă-atît…
