poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 9853 .



Nesomn
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Jorge_Luis_Borges ]

2005-07-19  |     |  Înscris în bibliotecă de serban georgescu



De fier,
de încovoiați tiranți de fier enorm trebuie să fie noaptea,
ca să nu explodeze și să se facă țăndări,
puzderia de lucruri pe care ochii mei le-au văzut,
lucrurile insuportabil de aspre pe care le cuprinde.

Trupul meu a ostenit cutreierând lumea și cunoscându-i nivelurile,
temperaturile, luminile:
în vagoane de cale ferată de provincie,
la petrecerea unor oameni care se urăsc,
la marginea știrbă a mahalelor,
într-un conac sufocant cu statui umede,
în noaptea plină de tropot de cai și de oameni.

Universul acestei nopți are vastitatea
uitării și precizia febrei.

În zadar vreau să nu țin seama de trup
și de nesomnul unei oglinzi necontenite,
care-l împarte cu dărnicie și îl pândește,
și de casa ce repetă curțile interioare
și de lumea care se prelungește până la o mahala ciopârțită
cu fundături în care se istovește vântul și cu ulițe gloduroase.

În zadar aștept
dezintegrările și simbolurile care precedă visul.

Istoria universală își urmează cursul:
drumurile minuțioase ale morții în cariile dentare,
circulația sângelui meu și a planetelor.

(Am urât apa împuțită dintr-o băltoacă,
am detestat în ceasul înserării trilul păsării)

Drum lung de nesfârșite leghe obositoare prin cartierul de Sud,
leghe străbătute prin pampa dezgustătoarelor gropi de gunoaie, leghe de scârbă,
nu vor să mi se șteargă din amintire.
Loturi inundabile, grămezi de cocioabe înșirate ca haitele de câini,
băltoace de argint coclit:
sunt dezgustătoarea santinelă a acestor așezări încremenite.

Sârme de telegraf, terasamente, hârtii aruncate la coș, resturi menajere ale Buenos Aires-ului.

În noaptea asta cred în înfiorătoarea nemurire:
nici un om n-a murit în cursul timpului, nici o femeie, nici un mort,
fiindcă această inevitabilă realitate de fier și de lut
are de străbătut nepăsarea celor adormiți ori morți
- chiar dacă se ascund în decăderea și negura veacurilor -
și-i osândește la o veghe înspăimântătoare.

Nori groși de culoarea drojdiei de vin vor defăima cerul;
revărsatul zorilor mă va găsi cu pleoapele închise.

Androgue’, 1936

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!