Copilarie, tu, cu scancete de portelan
Cu glas umil de violina...
Ma parasesti acum prea timpuriu.
Nu vrei in poala ta sa ma mai tii
Ma parasesti...

De ce sub aripile tale vii
nu vrei putin ..
putin de tot
sa ma mai tii?

Pe drumul ce tu l-ai ales
eu nu sunt demn sa trec...
De ce dintr-un copil
tu vrei sa faci un OM?
De ce?
Copilarie, draga mea
De ce nu mai ramai putin?
Sa-mi spui povesti..
Sa cred in zane
De zmei sa ma feresti...
De ce?

Copilarie, fiinta de neinteles
Prin orice vai tu te vei perinda...
Cand voi muri,
de fapt,
eu voi pleca
in cautarea ta.
Fiinta cu zumzet cristalin,
Copilarie...draga mea.