acoperă-mi inima, te rog;
cred ca o frunză e îndeajuns
în toamna aceasta.

iar primavara o frunză de cireș
și-o floare
alături de căldura ta

acoperă-mi inima, te rog;
împletește-mi pătură
din firele tale de păr,
împletește-mi pătură
din fire de tine...

mi se pare ciudată
singuratatea florilor de cireși
apusul fiecărei petale
mă învăluie în frigurile neființei...

acoperă-mi inima, te rog;
de data aceasta cu zâmbetul tău
cu răsăritul unui surâs
la umbra unui cireș