s-ajung bătrân dormind destul
parfum sunt nebăut ce trece
o floare dac-o rupi cu dinții
pe buze-ți las-o pată rece

opresc brumat cu pieptul gol
atâtea crime de zăpadă
și lângă noi artiștii vii
sunt morți în mustul de paradă

zic unii despre romantism
că-i boală ca o nebunie
dar boală fie eu nebun
alt rău nu fac scriu poezie

și dacă n-oi afla vreun suflet
ca să vibreze la ce cânt
eu n-am umblat cum dânșii umblă
cu trompe de otrăvi cântând

un paznic însetat nu poate
decât să lingă sânge scurs
de pe aracii-nalți de versuri
dar soi ca Nini n-a ajuns

zelos își plimbă vermorelul
pozând în omul bun la toate
dezhidratat peste măsură
artist în bale insectate