Am izbutit a-mi alerga tristeþea
ªi-n ochi iar mi-a sclipit iubirea;
Am pãºit aprig pe cãrãrile iubirii,
Cu gândul de-a regãsi fericirea.

Sunt astãzi raza soarelui ce iar strãluce,
Sunt licuriciul rãtãcit în noapte,
Imaginea cea veselã a tinereþii
ªi suflul pãtimaº al vieþii.

..................................................

Te-am întâlnit pe când nu mai credeam în vise,
Eu te-am privit, ceva la tine mi-a plãcut nespus,
Erai în mintea mea o stea ce niciodata n-a apus,
ªi eºti ºi-acum un chip îndrãgit de mine.

Þin minte clar – un zâmbet ce m-a cucerit,
O veselie ce-am vãzut la tine – m-a pãtruns,
M-a-nvãluit în trecãtoarele dorinþe de-a ajunge la tine,
De-a te iubi ºi de-a uita de lume.

.....................................................

Prea multe vise ºi puþine realizãri,
Prea multe gînduri ce m-au rãtãcit,
M-au alungat în grabã-n amintiri,
Amintiri în care „tu” ºi „eu” nu s-au gãsit;

Dar astã dragoste-i prea mare pentru a se pierde,
Douã inimi poleite de bunãtate în joc,
Grabnica tinereþe ce ne miºcã din loc,
Ne-apropie tot mai mult, în dragostea noastrã crede...