Canon, ascut cuvântul între dinți
Și, Doamne, cum mă arde în timpan!
Cum mă apucă iar dorul de sfinți!
Iar, Biblia mă scoate la liman…

Cum trec prin mine clipele șuvoi…
Emoții trec potop nestăvilit.
Mă rog la nebunia dintre noi
Și-nchid un ochi ce parcă m-a rănit.

Clepsidră-ntoarsă prea devreme sunt
Mă zgârie nisipul prin plămâni
Respir un timp prea rece și cărunt
Și trec prin mine ani ca-n săptămâni

Și-aș scrie slove-arzând la infinit
Ca torța îmbibată în petrol,
Dar am ramas cu ochiul neprivit
Și-n suflet fără nuferi…doar nămol…