Mai bate-un orologiu, mai sună o trompetă
Din Ceruri îngeri mii coboară printre noi,
E iarăși 25, Decembrie, Crăciunul
Și-n loc a fi creștini suntem stingheri și goi.

Prin datină și patimi ne-am sufocat credința
Și parcă ne-nchinăm unui Cristos de lemn,
Dar vine Judecata, departe-i pocăința,
De-acest popor pe care de ani de zile-L chem.

V-ați rătăcit în visuri,pustiuri vă îneaca,
Beții,destrăbălări și pângării de trup,
Mă uit în ochii voștri, cum de iubire seacă
Și lanțuri din Șeol se pun,nu se mai rup.

Sodoma și Gomora, păgânii cei mai groaznici,
De s-ar scula din morți măcar pentru o zi,
Și-ar privi lumea moartă-n urgiile macabre,
De voi "creștini" cu nume și ei s-ar îngrozi!

"Mai este loc sub cruce pentru întreg pământul"
Veți regreta în veci că n-ați vrut să-L urmați,
O șoapta de milenii cutreieră ca vântul:
-"Puțini sunt cei aleși, dar mulți sunt cei chemați!"