poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Īnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Prozć Scenariu Eseu Presa Articol Comunitćži Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Romānesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaŗi autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionćri: 8743 .



Cugetari memorabile
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Petre_Tutea ]

2004-03-01  |     |  Īnscris īn bibliotecć de Bogdan Gagu



*************


Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul.
Tot ce teoretic este just este practic necesarmente just. Nu si invers, ca oamenii au practici sinistre īn istorie.
Am avut revelatia ca īn afara de Dumnezeu nu exista adevar. Mai multe adevaruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevar. Iar daca adevarul este unul singur, fiind transcendent īn esenta, sediul lui nu e nici īn stiinta, nici īn filozofie, nici īn arta. Si cīnd un filozof, un om de stiinta sau un artist sīnt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o baba murdara pe picioare care se roaga Maicii Domnului.
Acum, mai la batrīnete, pot sa spun ca fara Dumnezeu si fara nemurire nu exista adevar.
Au falsificat suta la suta alegerile. Ati citit "Complicatiile tehnicii votarii"? Nu puteam sa votez nici eu, atīt era de complicat! Pai ce-i acest ceusesc 89% pentru niste golani care nu-s īn stare sa conduca nici o gara? Incapacitatea de guvernare a astora s-ar putea sa fie sansa hoitului romān sa devina viu...
"Domnule Tutea, daca ati fi fost ales presedinte la 20 mai, prin absurd, care ar fi fost prima hotarīre pe care ati fi luat-o?" - Prima hotarīre: privatizarea, īnsemnīnd constructia celor doua comune: comuna agrara, īntemeiata pe gospodarul dibaci si priceput, si comuna urbana, guvernata de īntreprinderi, de acesti giganti ai lumii moderne. Si as fi creat institute care sa sincronizeze poporul romān cu toate cuceririle speciei om, mutate īn spatiul valah. Ca eu nu contest poporului romān ca limba lui si geniul lui intelectual īi permit sa mute creatiile speciei om la el acasa.
Omul, cīnd e singur, poate face fel de fel de unelte. Adica devine american, spun eu. Eu as scrie peste Statele Unite astfel:"Omul este un animal care fabrica unelte."M-au īntrebat unii care sīnt foarte filoamericani ce cred despre americani. Sīnt lacatusi cosmici, domnule, le-am zis. India, de pilda, este inferioara tehnic Americii. Nici nu īncape īndoiala: America o baga la jiletca. Da' spiritual America e o Ghana; pe līnga India e primitiva.
Americanii nu mor īn razboi. Sīnt supraīnarmati. Dau lovituri zdrobitoare. La ei cine face economie la munitie raspunde īn fata Senatului.
Eu nu pot fi americanofob decīt īn ceea ce priveste descompunerea religioasa īn secte. Dar din punct de vedere politic... si noi si rusii ar trebui sa avem īn frescele din biserici un Columb, caci fara el īnvatam acum nemteste cu dictionarele pe genunchi.
Īn belsugul de-acolo nu poate aparea o gīndire teologica. Americanii n-au vocatie; īl invoca pe Dumnezeu doar ca sa le binecuvīnteze pravaliile. Ei gīndesc negustoreste. Exercita stapīnirea lumii doar la casele de bani.
Antisemitismul nu e o reactie spontana a romānilor, a germanilor, a polonilor, a francezilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin exces. E provocat de ei ca spaima, crezīnd ca-l previn. Antisemitismul functioneaza dupa principiul actiunii si reactiunii. Pai daca rabinul Moses Rosen, care e doctor si face parte din Consiliul Mondial Evreiesc, īl īnjura pe Eminescu... Pai ce ar zice el daca eu l-as lua pe Moise pe faras?
Nu am fost si nu sīnt antisemit, pentru ca ar īnsemna sa fiu anticrestin. Pentru ca, sa fim cinstiti, Cristos nu e din Falticeni.
O baba murdara pe picioare, care sta īn fata icoanei Maicii Domnului īn biserica, fata de un laureat al premiului Nobel ateu - baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, asta moare asa, dihor.
Eu cīnd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. Īntre un credincios si un necredincios, nu exista nici o legatura. Ala e mort, sufleteste mort, iar celalalt e viu si īntre un viu si un mort nu exista nici o legatura. Credinciosul crestin e viu.
Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul ca nu avem coada.
Ateii s-au nascut, dar s-au nascut degeaba.
Eu nu detest burghezia. Eu m-am lamurit ca un om care vrea sa fie bogat nu este un pacatos. Spunea odata un preot batrīn: Circula o zicala ca banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu īl concep ca pe o scara dubla. Daca-l posezi, indiferent īn ce cantitati, si te misti īn sus binefacator pe scara, nu mai e ochiul dracului. Iar daca cobori, atunci te duci cu el īn infern, prin vicii, prin lacomie si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de stapīn.
Nu pot evita neplacerile batrīnetii si nu ma pot supara pe Dumnezeu ca m-a tinut pīna aproape la nouazeci de ani. Īnsa batrīnii au o supapa foarte īnteleapta: au dreptul la nerusinare. O nerusinare nelimitata. Cīnd ma gīndesc la suferintele batrīnetii, īmi dau seama ca īn natura asta oarba cel mai mare geniu este geniul mortii. Faptul ca murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi.
Eu sīnt iudeocentric īn cultura Europei, caci daca scoti Biblia din Europa, atunci Shakespeare devine un glumet tragic. Fara Biblie, europenii, chiar si laureatii premiului Nobel, dormeau īn craci. Stiinta si filozofia greaca sīnt foarte folositoare, dar nu sīnt mīntuitoare. Prima carte mīntuitoare si consolatoare pe continent - suverana - e Biblia.
Exista o carte a unui savant american care īncearca sa motiveze stiintific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de Securitate.
Luther, cīt e el de eretic si de zevzec, a spus doua lucruri extraordinare: ca creatia autonoma e o cocota si ca nu exista adevar īn afara de Biblie. Mie mi-a trebuit o viata īntreaga ca sa aflu asta. El nu era asa batrīn cīnd a dibacit chestia asta, ca era calugar augustin... Mie mi-a trebuit o viata ca sa ma conving ca īn afara de Biblie nu e nici un adevar.
Shakespeare, pe līnga Biblie, - eu demonstrez asta si la Sorbona - e scriitor din Gaesti.
Īn afara slujbelor bisericii, nu exista scara catre cer. Templul este spatiul sacru, īn asa fel īncīt si vecinatatile devin sacre īn prezenta lui.
Stii unde poti capata definitia omului? - te īntreb. Īn templu. Īn biserica. Acolo esti comparat cu Dumnezeu, fiindca exprimi chipul si asemanarea Lui. Daca Biserica ar disparea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disparea si omul.
Īn biserica afli ca existi.
Ce pustiu ar fi spatiul daca n-ar fi punctat de biserici!
Īn afara de carti nu traiesc decīt dobitoacele si sfintii: unele pentru ca n-au ratiune, ceilalti pentru ca o au īntr-o prea mare masura ca sa mai aiba nevoie de mijloace auxiliare de constiinta.
Ceausescu n-avea masca de golan, ci masca de golan fioros. Nu mi-am īnchipuit ca un golan analfabet poate sa aiba o asemenea pofta de luxurie. Vila lui de la Neptun...totul e de aur acolo. D-aia s-a si numit "epoca de aur"...
Asa-zisul triumf al proletariatului, care a sfīrsit ca triumf al lui Ceausescu, a fost triumful lui Golanescu si o trecere īn īntuneric. Asta a fost revolutia proletara. Ce s-a petrecut īn decembrie '89 n-a fost o revolutie, ci o restauratie: geniul politic al poporului romān a atestat reasezarea īn ordinea naturala. Asta s-a īntīmplat atunci: o restauratio magna. Fara sa ignor jertfele de la Timisoara, ma opresc la manifestatia din fata Comitetului Central, cīnd multimea a huiduit tiranul. Atunci s-a īntīmplat un fenomen fundamental: reintrarea īn ordinea naturala a poporului romān. Cīnd multimea īi refuza tiranului īncrederea, asta calca īn gol. Asa a calcat Ceausescu - īn gol.
Cioran e o inteligenta pura. Pai, ca sa te fītīi ca el prin Paris, trebuie sa ai inteligenta. Ca acolo inteligenta este! Are o singura trasatura inadmisibila īn fiinta lui: e neconsolator.
Eu m-as īntīlni cu Cioran īn nelinistile mele, care seamana cu ale lui, iar el s-ar īntīlni cu misticismul meu īn lirismul lui.
Īn ce priveste cearta lui cu Divinitatea, eu sper ca Cioran sa nu moara aici unde s-a nascut, cum a murit Kant. Eu pe Cioran īl vad īmpacat īn amurg cu sine, cu Sfīntul Apostol Pavel si cu Absolutul Divin, pentru a nu muri īn lumea aceasta.
Ceea ce e ciudat la Cioran, nu e nelinistea de a fi om, ci nelinistea de a fi romān.
Comunismul e cea mai mare aflare-īn-treaba din istoria omenirii.
Comunistii au vrut sa ne faca fericiti cu forta:ba, sa fiti fericiti, ca va ia mama dracului! Adica sa manīnci bine, sa bei bine, sa dormi bine si la loc comanda!
Ca sa constati ca e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie sa ai doctoratul īn stiinte sociale. Orice bou vede ca nu e bun. El vede ca ma-sa rabda, nevasta rabda, copiii rabda... vede tot si totul pute.
A te poune comunismului īnseamna a apara puritatea Codului Penal. Comunistii nu trebuie tratati ca infractori de drept comun. Ca hotii de buzunare, ca tīlharii, ca violatorii de dame...
Comunismul e imanentism absolut: el muta complet omul īn lumea asta. Comunismul īnseamna negatia omului total, ca omul total apartine la cele doua lumi:lumea trecatoare si lumea vesnica. Or, comunismul ancoreaza īn dimensiunea lumii trecatoare si īn felul asta nu e uman. Pentru ca daca īi spui unui om normal: ma, esti un animal rational muritor si dupa tine ramīn doar viermi si minerale - īti da cu bīta īn cap!
M-am gīndit sa scriu un pamflet anticomunist si m-am gīndit sa iau anticii si modernii, cei mai mari pamfletari pe care-i īntīlnesc, si sa iau de acolo cele mai acidulate imagini sau figuri de stil. Si m-am gīndit ca e un travaliu odios, gratuit, nu face trei parale. Si am ajuns la o intuitie mult mai corecta pentru a defini orice miscare comunista. Iau un Cod Penal cu trihotomia, tripartita diviziune a infractiunilor: crime, delicte si contraventii. Definesc crimele pe rīnd, delictele pe rīnd si contraventiile pe rīnd, si scriu dedesubt: comunismul e infractor la ordinea universala, naturala prezenta īn acest integral Cod Penal. Ei sīnt infractori, comunistii, nu sīnt oameni politici. De altfel, Douglas, ministrul de externe al Americii, a dat o definitie a comunismului: exista īn dreptul penal crime continue si crime continuate; comunismul e o crima continua.
Comunistii sīnt atīt de terestri, ca eu nu i-as lasa nici sase urce īn avion, si īntre Bucuresti si Moscova i-as pune sa mearga pe jos, umplīnd desagii cu mīncare din loc īn loc...
Comunistul stie ca e animal, stie ca e rational si stie ca e absolut muritor. Dar īn felul asta, cu toata rationalitatea lui, īntre el si dihor nu enici o deosebire.
Comunismul, unde a triumfat, te beleste sistematic.
Rusia a demonstrat - tehnic, practic si teoretic - nulitatea comunismului.
Stalinismul e definitia comunismului. Unde nu e stalinism, dupa trei luni cad de la putere, ca nu sīnt īn stare sa dea nici... apa. Nu se poate impune comunismul decīt cu bīta, cu parul!
Nu se poate face economie īn comunism si de catre comunisti. Astia nu sīnt īn stare sa conduca nici o comuna rurala. Īncurca apele, īnfunda fīntīnile...
Comunismul este un cancer social. Unde se instaleaza, ramīne pustiu.
Atīt extrema stīnga, cīt si extrema dreapta sīnt falimentare. Comunismul, de pilda:premisa lui majora e egalitatea reala, absoluta a oamenilor. Īn nici unul din regnurile cunoscute nu exista egalitate - nici īn regnul mineral, ca aurul nu e egal cu carbunele, nici īn regnul vegetal, ca plantele nu sīnt egale, si nici īn regnul animal, ca pisica nu e egala cu leul, cel putin ca forta. Si nici īn specia om nu functioneaza, cu atīt mai mult, principiul egalitatii. E damnat esential comunismul prin premisa lui majora: egalitatea reala a oamenilor, care este o utopie. Si īnca... da, vorba lui Berdiaev, cusurul utopiilor nu sta īn constructia lor, ci īn faptul ca toate sīnt realizabile. E un paradox, īnsa este adevarat ca paradoxul este limita pīna la care poate merge inteligenta umana, dincolo de care apare nimicul.
Comunistii sīnt vacari: considera oamenii ca vacarii cirezile. Cum poti gīndi egalitatea absoluta - ca asa trebuie s-o gīndesti ca sa fii comunist - cīnd nici nu iesi bine īn strada si te-ntīlnesti cu ea, cu inegalitatea?
Si la comunisti sīnt stapīni si slugi, dar ei sīnt ipocriti, pentru ca stiu ca iegalitatea oamenilor nu poate exista nicaieri; sīnt perfect escroci, tocmai pentru ca afirma ca esenta comunismului este egalitatea reala a oamenilor. Premisa egalitatii absolute e nula, iar socialistii adauga putin sifon īn vinul asta.
Sistemele sociale trebuie definite finalist, prin ce urmaresc. Comunistii urmaresc egalitatea anarhica finala. Astia sīnt comunistii - anarhisti! Prin finalitatea lui, marxismul nu e ostil anarhiei, pentru ca nu poti fi egalitar decīt daca esti anarhic.
Cīnd se vorbeste de totalitarismul comunist e o contradictie īn termeni. Totalitari nu pot fi decīt oamenii care pleaca de la īntreg la parte - dupa formula aristotelica. Or, comunistii, nu sīnt totalitari. Dupa ce ma orientez? Dupa Manifestul comunist, care e evanghelia lor, evanghelia rosie. Acolo se spune ca idealul lor e o societate fara stat, fara clase, conceputa ca o asociere libera de indivizi. E incendiul anarhiei finale, sfīrsitul Manifestului, cum zice Kautki. Comunistii sīnt anarhisti la finalitate. Totalitari sīnt fascistii, hitleristii si Biserica Catolica, pentru ca si ea pleaca de la principiul aristotelic: īntregul premerge partea. Astia sīnt totalitari. Mi-a spus un ziarist: Nu mai spuneti asta, ca zapaciti tineretul! Daca toti īi considera pe comunisti totalitari, nu pot sa dau pe post asta... Dar eu - ce-i īn gusa si-n capusa. Nu ma dau īnapoi. Nu pot sa mint.
Cei care stau sub fluviul evenimentelor, stau fie din orgoliu, fie din capacitate de adaptare. Dat, de multe ori, adaptarea la īmprejurari se cheama conformism si conformistul se deosebeste de plosnita doar prin aceea ca ea n-are ratiune...Cei care nu se conformeaza trag consecintele, fie din orgoliu, fie din incapacitate de adaptare. Dar adaptarea tine mai mult de biologic decīt de spiritual. De pilda eu ma situez īn fluviul inform al stanilismului, care se revarsa prin stanilismul haotic anglo-saxon asupra Europei centrale. Deci cum pot fi eu, daca īncerc sa judec acest fluviu inform al stanilismului care situeaza omul īn regnul animal, cum pot eu sa scap de acet animalism? Prin orgoliu, ma opun - si intru īn temnit. Prin conformism, devin un simplu animal adaptabil. De altfel, sa stiti un lucru:īn lupta cu evenimentele politice majore omul basculeaza īntre eroism si lasitate. Te supui evenimentelor, stiind ca singur nu le poti īnfrīnge; si nu-ti convine sa candidezi la eroism.
Reactionar e cel vetust si īnvechit. Conservatorii mari nu sīnt reactionari, pentru ca au de partea lor legile eterne ale lui Dumnezeu.
Cred ca acum la noi, ar fi optima o conducere conservatoare, realizata īnsa īntr-un climat democratic. Adica un partid conservator, traditionalist, nationalist, īntr-un climat liberal. Ca sa nu faca din conservatorism instrument de tiranie, ca eu nu pot sa accept īn numele nici unei idei sa asupresc o singura celula dintr-un om.
Constitutia liberala din 1923 nu e o opera, e o capodopera. Un rege puternic, īnfasurat īntr-un stat al normelor liberale: separatia puterilor si libertati cīte doreste nea Nita; nici nu poate duce atītea libertati!
Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindca materia īi premerge. Prima idee de creatie reala, au adus-o īn istorie crestinii.
De creat doar zeul creaza, iar omul imita. Eu cīnd citesc cuvīntul creatie - literara, muzicala, filozofica - lesin de rīs. Omul nu face altceva decīt sa reflecte īn litere, īn muzica sau īn filozofie petece de transcendenta.
Cum sa fie creatura creator? "Hai tata, sa-ti arat mosia pe care ti-am facut-o cīnd nu eram īn viata..." Pai cum sa fie creatura creator?
Omul e un animal care se roaga la ceva. Cauta un model ideal. Si uneori nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el sīnt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Crestinismul este pur si simplu. Despre crestinism, Bergson spune ca noi īl respiram. Are materialitatea aerului. Seamana cu aerul. Noi sīntem crestini fara sa vrem. Si cīnd sīntem atei sīntem crestini: ca respiram crestinismul cum respiram aerul.
Crestinismul nu e ideologie, ca atunci se aseamana cu marxismul. Religia e expresia unui mister trait, or ideologia e ceva construit.
A fi cresti īnseamna a coborī Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii sīnt crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, gīndit real, e inaplicabil tocmai pentru ca e absolut.
Suveran fata de natura, supus Divinitatii, nemuritor si liber prin depasirea extramundana a conditiei sale - acesta este omul crestin.
Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toata cultura antica precrestina. Eu sīnt de parere ca apogeul Europei nu e la Atena, ci īn Evul Mediu, cīnd Dumnezeu umbla din casa īn casa. Eu definesc stralucirea epocilor istorice īn functie de geniul religios al epocii, nu īn functie de ispravi politice.
Isus Cristos este eternitatea care puncteaza istoria.
Daca nu cunosti revelat - prin gratie divina - sau inspirat, nu cunosti nimic. De pilda, povestea cu marul lui Newton, care a cazut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta: "Il tomba dans une méditation profonde qui l'a conduit jusqu'a la loi de la gravitation universelle". Si eu spun: daca Newton gīndea pīna la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai īntelept. Cīnd a fost īntrebat cum a descoperit gravitatia, a zis: Am fost inspirat. Pai scrie pe mar, sau scrie undeva īn natura " legea gravitatiei"? Fenomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios creds ca exploreaza lumea interioara si exterioara cu jocul lui de ipoteze si ca descopera ceea ce vrea el. El cauta; dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. Sau daca afla, trebuie sa fie ca Newton, inspirat.
N-ar trebui sa se vorbeasca asa mult despre democratie. Eu, īn materie de democratie, nu am nici o parere personala. Ma bizui pe doi gīnditori clasici. Pe Platon si pe Aristotel. Platon sustine ca sīnt trei forme de guvernamīnt degenerate:tirania, oligarhia si democratia. Aristotel spune ca democratia este sistemul face fiecare ce vrea. Si eu am spus: dupa cum se vede.
Bergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice ca democratia e singurul sistem compatibil cu libertatea si demnitatea umana, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social īn care face fiecare ce vrea si-n care numarul īnlocuieste calitatea... Triumful cantitatii īmpotriva calitatii. Bergson a fost acuzat īn micul dictionar filozofic al lui Stalin ca e fascist.
Fara sa gīndesc īn stilul darwinismului social, nu pot sa ramīn indiferent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea naturala a valorilor. Democratii gīndesc corpul social aritmetizat: numara capetele toate si unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e parerea mea despre democratie.
Īn democratie, numai īntīmplarea naste un mare sef. De pilda, un mare conducator īn democratie a fost Clemenceau, care a condus politic primul razboi mondial.
Eu, cīt as fi de aristocrat īn gīndire, politic trebuie sa fiu democrat. Masa e absoluta; fiecare prost luat īn parte e un prost si atīt. Dar toti prostii astia, luati īmpreuna, sīnt un principiu istoric.
Prin īnsasi ordinea ei ideologica, democratia īl obliga pe idiot sa stea alaturi de geniu si sa-i poata zice: ce mai faci, frate? Partea proasta este ca oamenii de exceptie pot ajunge captivi īn cirezile democrate. Ce decide masa are un caracter absolut, deoarece prin masa se exprima specia. Prin individ se exprima personalitatea. Numai ca, uneori, un individ ajunge sa influenteze foarte mult asupra maselor. Acestia sīnt alesii. Istoria este facuta de alesi. Paradoxul societatii umane este ca multimea īi produce pe conducatori, iar acestia o conduc. Ideea de echilibru social este caracteristica oricarei democratii burgheze. Asta e forta constanta a democratiei. Iar extremelor - fie extremei stīngi, fie extremei drepte - , care violeaza ideea de echilibru social, democratia le este ostila.
Eu nu sīnt democrat. Am asemanat democratia cu jigodia la cīine: nu scapa decīt cei care sīnt tari.
Eu sīnt democrat numai dintr-un singur motiv: din respect fata de poporul romān. Si pīna la urma mi-am modificat pozitia: nu sīnt democrat, sīnt demofil, iubitor de popor.
Democratia totala e cimitir istoric. Noi nu sīntem īn pericol, ca n-avem nici macar democratie; un cimitir istoric presupune un trecut de viata care sa fie īngropat.
Si totusi cel mai bun sistem social e cel care pleaca de la respectul mastii de om: democratia. Democratia e imperfecta, dar fara ea e greu de vietuit. Este un soi de haos suportabil.
Democratia este sistemul social care face posibila existenta idiotului alaturi de geniu. Dar ea se deosebeste de egalitarismul comunist prin lege. Īn democratie legea functioneaza, īn vreme ce īn comunism legea nu exista; e tiranie.
Eu cred ca omul e facut de Dumnezeu si cred ca Dumnezeu n-a instalat nici un drac īn el. Nu pot sa spun ca Dumnezeu a facut un om purtator de drac. Daca omul e faptura lui Dumnezeu, dracul intra ocolit acolo, nu intra cu voia Lui.
Un filozof care se zbate fie sa gaseasca argumente pentru existenta lui Dumnezeu, fie sa combata argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezinta o poarta spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. Cīnd īl īntreaba Moise pe Dumnezeu: Ce sa le spun alora de jos despre Tine? - Dumnezeu īi spune: Eu sīnt cel ce sīnt.
Īn fata lui Dumnezeu, geniul e var primar cu idiotul.
Binele si raul sīnt conceptelepedagogiei lui Dumnezeu fata de oameni.
Dumnezeu s-a revelat, dovada ca este. De fapt, vīnzoleala asta haotica a lumii actuale, framīntarea lumii actuale, ma convinge ca nu exista decīt Dumnezeu. Ca totul e muritor, si universul si omul, si ca lumea a fost facuta de Dumnezeu din nimic si o va spulbera din orgoliul divin de-a o face din nou - considerīnd ca prima lui isprava s-a īnecat istoric.
Īn celebra Déclaration des Droits de l'Homme et du Citoyen a Revolutiei franceze, prima propozitie e o idiotie absoluta sau īn cel mai bun caz un sofism: Oamenii sīnt egali de la natura. Asta e ca si cum Kant ar fi egal cu Iliescu. Oamenii sīnt inegali de la natura. Sint inegali īnsisi membrii unei familii, īn care unul poate fi genial, altul mediocru si altul imbecil. Substanta ereditara e un mister.
Egalitatea e cel mai mare dusman al libertatii.
Principiul egalitatii, pe care-l vehiculeaza democratii din lume, functioneaza īn mod real numai īn religie, fiindca numai religia crestina considera oamenii egali īn fata lui Dumnezeu.
Eminescu, despre care Iorga spune ca-i expresia integrala a natiunii romāne, iar Blaga ca reprezinta "ideea platonica de romān", e romānul absolut. L-am definit eu: suma lirica de voievozi.
Noica a fost o personalitate, dar a spune "epoca Noica" e ca si cum ai spune "epoca Ghita Popescu". Nu a fost nici macar o epoca "Nae Ionescu", cu toate ca el īntr-adevar, putea face epoca. La fel Eliade, Cioran. Face oare epoca un profesor universitar la Chicago? Iar Cioran a spus: Eu sīnt cazul Cioran - si nu cred ca s-a izmenit cīnd a afirmat asta, pentru ca, e evident, n-ati auzit de "cioranism" īn Romānia. El este, ca de altfel si Eliade, o personalitate care s-a limitat la ea īnsasi. Īnsusi Iorga, din acest punct de vedere, i-a ramas inferior lui Maiorescu, pentru ca Maiorescu a punctat epoca lui. Samanatorismul lui Iorga a marcat, dar nu a facut epoca, ci poate fi considerat doar un eveniment.
Europa e formata din trei familii de popoare: familia popoarelor germene, a celor latine si familia popoarelor slave. Parerea mea e ca dominanta e latina si spiritul european nu e nici slav, nici german, ci latin. Latinitatea e dominanta europeana. Nu Germania. S-au zbatut germanii, dar sīnt tot subalterni, ca si slavii.
Asa, daca gīndesti omul ca european, au nemtii o expresie: a vorbi de puritate germana, poloneza, franceza este ridicol, pentru ca popoarele Europei sīnt die Fruchte einer Promenademischung (Progeniturile unei corcituri), adica doua babe surde, cu doi cīini, stau la taifas si dupa doua zile afla ca toti cateii fatati de catelusa nu seamana cu fiul babei.
Evreii au geniu religios. Ei au creat doua religii, iudaica si crestina. Mai glorioase nu vad religii īn lume... Sīnt o rasa superioara, sīnt parintii religiei noastre. Pentru ei cultura īnseamna religie. Restul este arta si stiinta. Cultura īnseamna la ei spirit si numai ei au lasat cultura pe unde au stat, ovreii. Cultura Europei e iudaica si civilizatia e multiforma. Iudeo-germano-latino-slava.
De ce au existat īntotdeauna resentimente fata de ovrei? - Stilul lor de viata. Cīnd īn Antichitate, au intrat īn contact cu romanii, acestia īi īntelegeau la nivelul sticlei. Nu stiau ce sīnt. Nu semanau cu romanii. Eu nu vorbesc rasial, vorbesc antropologic: pur si simplu nu-i īntelegeau.
Īn Evul Mediu, pe vremea cīnd europenii aveau meseriasi-bijutieri, rusii mīncau paie. Fara traditia asta adīnca, nu se poate face supercivilizatie moderna. Xenopol spune asa: Viciul esential al istoriei romānilor, din cauza razboaielor neīntrerupte cu turcii, e absenta de dospire īndelunga a Evului Mediu.
Extrema dreapta, ca si cea stīnga, e falimentara. Omul nu e dispus, de dragul unei minoritati numite elita, sa ajunga iobag. Nici ultimul maturator nu este dispus sa renunte la libertate pentru ca īn frunte se afla un tiran care e īntelept ca Platon. Īntelepciunea aluia e de doua parale. Daca ala se realizeza utopic pe sine, cel de pe strada sufera.
Greselile gīndirii de dreapta la noi? Absolutizarea totalitarismului, care este european falimentar. Excesele. Absolutizarea ideii totalitare, care confisca personalitatea, si mai ales ignoranta īn ceea ce priveste onestitatea lui Hitler, acestea au fost greselile. Hitler a spus: Nu respect decīt un singur cuvīnt, cel dat poporului german. Iar Ribbentrop a declarat ca Germania n-are nevoie de prieteni, ci de supusi. Pai cum poti sa mai fii colaborator cu un asemenea imperialism?
Orice extrema este socialmente insuportabila, pentru ca e lipsita de ideea fundamentala a oricarei societati bine organizate, ideea de echilibru. Extremele violeaza ideea de echilibru social.
Si poporul, si foarte multi intelectuali nu pot suporta extremele, iar democratia este ostila extremelor, care confisca - si extrema stīnga si extrema dreapta - personalitatea umana. Nu cred īnsa ca extrema dreapta poate fi gīndita īn paralel cu cea stīnga, cum se face. Extrema dreapta nu confisca proprietatea, personalitatea legata de proprietate. Extrema stīnga e egalitara; egalitatea coercitiva e sterilizanta.
Nu stiu daca fantasticul e din nimic sau din ceva, dar ca sa fii fantastic trebuie sa fii transsenzorial, īn afara de concret si de real. Īnsa fantasticul nu e totuna cu misticul si la o adica el e mult mai aproape de senzorial si foarte īndepartat de mistic: pentru ca lui īi lipseste relatia cu misterul.
Carui barbat nu-i plac femeile? Īn primul rīnd la iubesti pentru farmecul lor, si īn al doilea rīnd le iubesti pentru ca fac oameni.
Eu īncerc o experienta: īncerc sa ma deparazitez de filosofie, de paduchernita metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, desi face filozofie. Un prieten de-al meu zice: te deparazitezi, dar folosesti sculele ei. Da, dar daca ma urc īn tren, nu īnseamna ca zeul meu e calea ferata.
Īn Evul Mediu s-a formulat de catre filozofii sireti teoria adevarului dublu: secundum fidem - adevarul dupa credinta si secundum rationem - adevarul dupa ratiune, ca sa aiba cale libera pentru filozofie. Adica sa rataceasca pīna īi ia dracul... Ca poti, īn filozofie, sa ratacesti pīna devii nauc. Ce-au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adevar.
La urma urmelor, are si filozofia acces la adevar, pentru ca situarea spiritului īn adevar e vocationala.
Babele evlavioase merg la absolut rugīndu-se, iar filozoful trancanind silogisme.
Francmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. Nu sīnt religiosi, au o singura religie: propria lor doctrina. Pe dusmani īi anuleaza social. Au o structura supranationala, deci sīnt antinaturali. Toti cei care aspira la unitatea speciei om anuleaza principiul competitiei īntre popoare; anuleaza īnsusi principiul civilizatiei moderne, nascuta prin lupta.
Generatia se naste asa: apare un cap - sau poate mai multe deodata, care sīnt ancorate īn acelasi ideal. Si daca idealul este stralucit reprezentat, devine forma modelatoare pentru cei care-l urmeaza. Trebuie acceptata ideea de oameni-model. Īn vreme ce apostolii se topesc īn absolut, modelele se topesc īn generatii. Cei ce devin modele sīnt creatori de epoca si de curente si astfel hotarītori pentru cetate.
Noi am fost o generatie favorizata: ne-amm plimbat prin toate universitatile, peste toti scriitorii, peste toti gīnditorii... Si am ajuns la limitele scepticismului autohton de tip cioranesc. Adica nu sīntem, deocamdata, fauritori de sisteme general valabile.
Generatia mea a debutat īn euforia realizarii Romāniei Mari si a murit īn īnchisorile comuniste. Voi, care nu ati trecut prin īnchisori, stiti cum arata si cei care īnchid si cei īnchisi. Aveti o perspectiva totala.
Tineretul de azi e net superior generatiei noastre. Si asta pentru ca nu este usor pentru el, īn climatul asta fioros, asa cum ne-a fost noua, īntr-o lume mai normala. Pai noi am trait sub regalitate, scriam pe Palatul regal " De īnchiriat" si nu pateam nimic! A venit bolsevismul rus cu armele peste el, peste tineret, si el se scutura la mal ca rata de apa. S-a vazut acum īn rascoala din '89... Generatia actuala e grea de glorie. Ca sa te scuturi de bolsevism īn plin bolsevism - pai cum se cheama asta?
Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. Nu e neaparat un īntelept, ci un suprainteligent. Geniile sīnt originale, īn masura īn care originalitatea e posibila. Īn fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin īncercarea de a imita mereu Divinbitatea, prin proximitatea fata de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu sīnt īn masura īn care e apropiat sfīntul.
Īn fata lui Dumnezeu nu exista genii, Dumezeu lucrīnd nu cu genii, ci cu oameni.
Gheorghiu-Dej a fost o maimuta revolutionara; a crezut ca face si el revolutie, desi imita bolsevismul rusesc. Adica: sa arestez oameni fara judecata, sa-i tin indefinit īn temnita, sa-i pun īn regim de exterminare, sa-i ucid daca vreau - asta numea el revolutie. Asa facea Stalin. Si Dej, imitīndu-l, credea ca e revolutionar. De fapt a fost o maimuta balcanica - a tiranizat poporul romān la adapostul armelor rusesti. Nu? Ce originalitate are revolutia romāneasca? Dar n-are nici cea ruseasca originalitate... Pai stiti cum am definit eu revolutia ruseasca? Iacobinism tataro-mongol! Teroarea iacobina mutata īn stil tataresc la Moscova.
Dumnezeu a facut lumea si pe om; si cu om a īncoronat creatia sa. Si l-a īnsarcinat sa cunoasca lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. - Originea primordiala a capacitatii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie logica; originea mistica a gīndirii logice.
Aparitia unui mare gīnditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-a murdarit si se spala. Gīndirea este o "spalare" a creierului. Asta ma face cīteodata sa cred ca gīndirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu... De ce gīndirea nu e produsa de creier, care e numai un sediu? Fiindca n-o produc toate creierele. Daca inteligenta ar fi produsul creierului, atunci īntre Goethe si nea Ghita n-ar mai fi nici o diferenta.
Eu am spus ca sīnt anumite zone ale corpului social unde greva trebuie considerata crima antinationala. Pai ia īnchipuiti-va ca toti brutarii din Romānia fac greva! Nu mai mīncam pīine?! Exista zone ale economiei unde greva trebuie sa fie, īn principiu interzisa.
Mare noroc ca exista oameni care sīnt idioti! Functia idiotului e pozitiva, pentru ca fara el n-am īntelege nici geniul, nici normalitatea. Pai cum am cunoaste noi un om pe care-l numim desavīrsit, daca n-ar fi prezenti astia, idiotii?
Iliescu se afla īn treaba. Pentru activistii de partid aflarea īn treaba e metoda de lucru. Astia sīnt activisti de partid - e neobolsevismul actual al Romāniei... Pai el a declarat īn platforma-program ca admira valorile ideale ale comunismului! Cum ai spune: sīnt īncīntat de dulceata si de deliciul produs īn mine de cancer...
Corpul social e atīt de afīnat, īncīt, ca sopīrlele se furiseaza la conducere si ajung acolo impostori. Exista fisuri īn aparatul social si de stat prin care se prelinge īncet, inevitabil, impostura. Chiar si īn cele mai stralucite cetati. Ce, credeti ca īn Franta ajung sus numai personalitati remarcabile? Cīnd e vorba de personalitati, n-ai īncotro, trebuie sa le imiti. Fiindca imitatia e un fenomen social inevitabil. Dar nu poti sa imiti un prost, nici un impostor. Cel mult īl compatimesti.
Am auzit odata un profesor de la Politehnica; am avut impresia ca asist la un balet de ursi. Daca īntr-un salon, īntr-un colt, unul fumeaza si tace, ala e inginer... Inginerul e practic, savantul nu e practic. Cīnd i s-a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, ca s-a mai gasit o aplicatie, el a spus: care e, ma? Uite care... - Ca sa vezi, nici nu m-am gīndit!
Inteligenta, oricīt de mare nu e suficienta pentru a te curata de prejudecati. Cu cīt inteligenta e mai mare, cu atīt prejudecata e mai voinica, pentru ca ai aparat s-o justifici.
Se spune despre Nae Ionescu ca scuipa inteligenta.
Definitia lui Nae Ionescu e aceasta: meditatia metafizica mutata la nivel cotidian, sau ridicarea cotidianului la nivel filosofic. Nimeni n-a facut asta īn presa pīna la el, nici macar Eminescu. Desi a fost un foarte mare gīnditor si desi ramīne cel mai mare jurnalist, Eminescu n-a filosofat īn publicistica.
Calinescu, fata de Nae Ionescu, nici n-a existat; n-avea vocatie filosofica nici cīt un maturator. Nae Ionescu nu se masura īn vremea lui cu nimeni. Era el īnsusi.
Nae Ionescu trebuie definit comportamental, īn sensul ca avut o atitudine justa fata de toate evenimentele din Romānia. N-a gīndit īnsa just īntotdeauna. Eu l-am apreciat mai mult atitudinal, nu ideologic; nu-l prefer pe omul politic.
Īntrebat fiind cum īntelege gīndirea, īn forma pura sau īn exemple, Nae Ionescu a raspuns: exemplele au fost lasate de Dumnezeu pe pamīnt pentru ca ideile sa fie sesizate senzorial si de prosti.
A spus despre Zelea Codreanu un lucru, Nae Ionescu: Eu ma screm si lui īi vine...
Nu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practica atīt de mult. Daca ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei; e consolator acest joc? Istorismul, adica perspectiva istorica asupra vietii si lumii, a dus īn cimitir. Ne īnecam īn istorie. Pentru ca istoria nu te īnvata numai sa faci ceva, ca popor; cu istoria tot ce īnsemnezi īn interiorul unui popor devine discutabil prin faptul ca nu poti, la infinit, sa lucrezi la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, chiar daca nu te īnlocuieste, te prelucreaza. Si daca nu poti iesi din devenire, nu poti scapa de tristete; tristetea metafizica e fructul devenirii. Sīnt prosti istoricizanti care se consoleaza prin devenire. Devenim mai civilizati, nu? Sau mai culti... Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca exista Kant, Descartes, exista Newton, ma rog, atītia mari creatori de cultura, si exista si fauritorul de religie, Cristos - dar nu ne intereseaza!
Istoria e īntemeiata pe istoria dintre Eva si dracul. Asa īncepe istoria, aceasta ratacire a omului, ca o damnatie. ar la aparitia lui Cristos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulata.Cioran are o afirmatie extraordinara: Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric, desi a aparut īn istorie.
Sīnt doua mari discipline guvernate de principiul ireversibilitatii: termodinamica si istoria.
Kant spunea ca el e propriul sau legiuitor si stapīn. Lucru la care eu am facut asa: pīrt! Asa e el legiutor si stapīn cum sīnt eu popa īn cartier.
Nu e om, Kant. N-a reusit sa fie om cu toata stabilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se sincronizeaza cu clopotele de la biserica, e laureat al premiului Nobel pe līnga Kant.
Eu am citit Cronica ratiunii pure ca student si am īnlemnit de emotie. Acum am fata de ea, ca mistic biblic, consideratia pe care am avut-o fata de Informatia Bucurestiului. Dar a trebuit sa fac 80 de ani...
Legionarismul era īn īnsesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea sa iasa cīstigator deoarece avea la baza o eroare - nationalismul absolut, care este impracticabil. De la excesul de nationalism li s-a tras sfīrsitul legionarilor.
La comunisti, daca nu esti cu ei - sau nu mai esti cu ei - īnseamna ca esti legionar. De ce acest "sindrom legionar" la bolsevici ma īntrebati? Fiindca legionarii sīnt singurii romāni care n-au avut īn dictionar la litera G cuvīntul gluma si cīnd īi prindea pe comunisti era vai de cozonacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de gluma; asta-i punctul lor comun cu legionarii.
Nu se poate spune ca miscarea legionara n-a fost puternica! N-a avut rezultate pozitive fiindca extremismele sīnt greu suportabile. Nici fascismul italian n-a durat, nici national-socialismul german n-a durat si erau similare cu miscarea legionara. Deosebirea dintre ele si miscare este aspectul religios al miscarii legionare. Nici fascismul si nici national-socialismul n-aveau caracter religios. Hitler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu. Īntr-o īntrunire se spune, Mussolini s-a uitat la ceas si a zis: Īi dau ultimatum lui Dumnezeu ca īn cīteva minute sa ma trasneasca daca exista! Si apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat ca Dumnezeu nu exista.
Cel mai potrivit sistem social-politic este liberalismul. Pentru ca asigura elita conducatoare,triumful personalitatii, triumful elitei conducatoare, nu-i asa, si nu deranjeaza cu nimic mersul dogmatic al lumii crestine. Īn climatul creat de liberali se poate respira spiritual si se poate progresa material, valorile miscīndu-se nederanjate de nimeni. Democratia īnseamna mai putin decīt liberalismul, care are īntr-un anume fel si un aspect aristocratic. Indiferent cine conduce Partidul Liberal astazi, poporul romān nu poate sa evite liberalismul, fiindca īi datoreaza crearea statului romān modern si a societatii romāne moderne. Ma intereseaza liberalismul biruitor īn Statele Unite, īn Japonia si īn vestul Europei. El devine, prin aceasta biruinta, ispititor pentru vīnzoleala din spatiul rasaritean.
Liberalismul te duce cum te duce trenul la destinatie. Liberalismul favorizeaza corpul social: te instaleaza īn sistem si n-ai īncotro...
E un fenomen istoric, dar puncteaza timpul si spatiul istoric cu constantele lui extraordinar de utile. Liberalismul ofera constantele īn timp si īn spatiu ale ordinii umane, cu toate ca a aparut istoric. Asa cum crestinismul a aparut istoric; dar a punctat cu eternitatea timpul si spatiul.
Pe spatiul domnului astuia foarte mare care se cheama īntreprinzator, pe pasii astuia se naste toata civilizatia moderna. Īn urma liberalismului se afla uniformitatea, care economiceste e sterilizanta, iar īn fata lui nu se afla decīt haosul.
Singurul sistem suportabil, fiindca e copatibil cu demnitatea si libertatea umana, este liberalismul englez. Liberalismul instituie concurenta ca o competitie de valori, si nu confiscarea umana. El are un singur defect:prin competitia dura care se practica īn liberalism, nu poate fi evitata aparitia deseurilor sociale, adica a neajutoratilor. Orice sistem social ramīne pīna la urma un joc deschis, neterminat. Nu s-a gasit formula de echilibru īntre individ si societate care sa n-aiba nici un rest.
Unde e omul, īn imanenta, absolut liber? Īntr-o bisericuta din lemn din Maramures, unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se lasa īnvaluit de ele ca si credinciosii.
Omul e liber si eliberat numai īn templul crestin, acolo, īn ritual, cīnd se comunica tainele care īi īnvaluiesc deopotriva si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca sa fii cu adevarat liber, trebuie sa īnlocuiesti infinitul si autonomia gīndirii cu credinta īn Dumnezeul crestin: "Robeste-ma Doamne, ca sa fiu liber!" (Imitatio Christi)
Libertatea eu o aseman cu o frīnghie agatata de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer, participīnd la actul mīntuirii tale crestine, sau poti sa cobori īn īntuneric. Bipolaritatea libertatii. Dupa crestini, libertatea este vehicolul cu care poti sa cobori īn īntuneric, daca esti vicios. Infractorii sīnt primitivii actuali, pentru ca ei nu sīnt adaptabili la morala zilnica si o calca fiind liberi. Am īnvatat la īnchisoare ca omul e un animal stupid, deoarece confisca libertatea semenilor sai. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu īi e rusine sa īsi chinuie semenii. Oricum sīntem captivi īn univers. Ne ajunge aceasta grozavie. Dar sa intensifici aceasta captivitate pīna la nivelul puscariei - numai omul e capabil de asemenea nebunie.
Liberatea omului e partea divina din el.
Limba romāna are virtuti complete, adica poate fi vehicol a tot ce se īntīmpla spiritual īn om. E foarte greu de mīnuit. Prin ea poti deveni vultur sau cīntaret de strana. Limba romāna are toate premisele valorice pentru a deveni o limba universala, dar nu stiu daca e posibil acest mars istoric. Daca am fi fost un popor cuceritor... Noi, romānii, nu punctam universalitatea nicaieri. Si asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseste este īndrazneala.
Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Cīnd esti lucid esti īn fata cimitirului. A fi lucid īnseamna a-ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. Luciditatea este o categorie dizolvanta. Īn masura īn care Dumnezeu trebuie primit, si nu īnteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate.
Ma īntreba Marin Preda cum era cu macedoromānii si i-am zis: domnule Preda, macedoromānii nu sīnt romāni, sīnt super-romāni, romāni absoluti. Atīt de napastuti si goniti, au instinct national de fiara batuta. Iar eu si dumneata pe līnga ei, avem forta domestica de rate. Macaim. Am stat cu macedoromāni īn temnita. Īi bateau pīna īi omorau, dar nu declarau nimic. Au o barbatie perfecta.
Manifestul comunist e avanghelia rosie a comunismului. Chiar unul din autori īl numeste "evnghelia" lor: asa evnghelie la asa autori. E cea mai crīncena manifestare umana din cīte am citit. Nu-i intereseaza pe Marx si pe Engels decīt distrugerea legica a burgheziei īn istorie, nimicirea unei clase, chiar daca īn burghezie un muncitor calificat de la uzinele Ford are salariu cīt un secretar de stat sovietic. Da' n-are importanta. Sa piara burghezia! Asta e tot continutul Manifestului. Regele Mihai I de Hohenzollern a izbit neamul nemtesc de la Baltica la Creta īntr-o noapte si a salvat poporul romān de la dezastru. Mihai, regele romānilor, a pus pumnul īn balanta fortelor, īnclinīnd-o īn lagarul democratilor, īntr-un moment īn care nu se stia īn care īnclina, nici īn senatul francez, nici īn cel american. Ca am redus razboiul cu un an, pentru ca Hitler sa nu faca arme speciale, ca-n Anglia nu mai ramīneau atunci decīt iepurii din vizuini...
Ceea ce e curios īn persoana mea e ca sīnt un mistic industrialist. Īn planul meu din anii '40 aveam paisprezece miliardari romāni. Atīta planuisem eu. Aia faceau cīt paisprezece state romāne de astazi. O linie ferata dubla Bucuresti - Episcopia Bihorului aia o fac īn doua veri, iar statul īn vreo noua ani. E un viciu de sistem, de structura aici. Noi a trebuit sa copiem haosul muscalesc.
Stiti ce īnseamna un bun ministru? Nu sa fii bun functionar, ci sa ai vocatie de stapīn. Cīnd un ministru e functionar, se īncurca īn hīrtii. Iar ca prim-ministru, trebuie sa porti īn geanta imaginea ideala a Romāniei, spre care sa te misti asimptotic.
Un mister care se leaga si se dezleaga devine o problema si nu mai e mister. Misterele sīnt supranaturale si sīnt singurele mijloace de iesire din īnlantuirea cosmica, din limitele comunitatii si din marginirea personala. Īn orice caz, daca un mister este comentat si i se gaseste un raspuns, atunci misterul se cheama problema si raspunsul, solutie.
E adevarat ca misterul nu e comod, te nelinisteste. Dar daca misterul sr fi absent, nelinistea metafizica a cunoasterii ar disparea si omul ar deveni mineral. Functia pozitiva a misterului este incitatia spiritului nostru de a-l dezlega. Lupta dintre intelect si mister se datoreste nu numai intelectului, vocational, ci si misterului. Trebuie sa recunoastem ca sīntem tīmpiti...
Sacerdotul crestin nu e mistagog, el nu interpreteaza misterele. Mistagog e pagīnul, care interpreteaza falsa lectura a vietii si universului - si asta se cheama mitologie. Preotul crestin nu talmaceste misterele, ci le comunica, fiind īnvaluit ritualic de ele, ca si credinciosii. Dogma euharistiei, dogma Trinitatii... ce, e de nasul unuoi popa sa le comenteze, comporta asta comentarii?
Mistica nu e altceva decīt vehicularea misterului.
A sti la scara umana, poate fi folositor - dar īn nici un caz mīntuitor.
E mai mīntuitoare o rugaciune īntr-o biserica din Gaiesti decīt Platon.
Ideea mortii absolute sta la baza smintelii moderne.
Heidegger spune asa: ca sa iesi din anonimat, trebuie sa traiesti nelinistea perspectivei neantului zilnic. El te īndeamna, Heidegger, sa traiesti murind absolut īn fiecare zi!
Moartea ma determina sa fiu esential. M-a impresionat foarte mult sunetul pamīntului cazīnd pe cosciugul lui Nae Ionescu.
Mortii antici nu sīnt deloc frumosi. Numai mortii crestini sīnt. Am gasit totusi la Homer un mort de toata frumusetea: Pentensileea, regina amazoanelor, omorīta de Ahile. Si plīnge Ahile ca a omorīt frumusetea asta de femeie... Si-atunci Tersit - vocea poporului muncitor - se apuca sa insulte cadavrul Pentensileei. Ahile īi da un pumn si-l omoara - pe poporul muncitor - ca-i obraznic si ca insulta cadavrul aleia. Aici am vazut asadar o frumusete, desi īn principiu, mortii antici nu sīnt frumosi. Crestinii sīnt cei care au introdus masca frumoasa a mortului.
Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului.
Sigur ca forma ideala de guvernamīnt e monarhia. Monarhia ar presupune si alegeri, si partide si ar presupune un arbitru: acest arbitru, vazīnd fortele politice īn conflict, alege el, de fiecare data, dar n-o alege pe cea mai populara, ci pe cea mai adecvata interesului general. Deci monarhia n-are criterii de conducere democratice. De fapt monarhia a facut Romānia Mare, iar democratia a mai redus-o.
Omul e guvernat pe pamīnt de doua morale: de morala dogmelor, care e crestina si eterna, adica absoluta, si de morala normelor, care, ca morala laica, e construita pe putinatatea si imperfectiunea omului. Morala laica nu poate fi desprinsa de morala absoluta si ea arata ca omul se misca asimptotic la perfectiune, pe care n-o poate atinge niciodata.
Morala īn sine, autonoma, e mai primejdioasa pentru religie decīt ateismul. Stiinta moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios egala cu zero. Seamana cu Mersul trenurilor, dupa parerea mea. Poti s-o schimbi, ca pe tren, la care statie vrei. Omul autonom nu e capabil sa creeze o ordine morala. O primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum e posibila morala publica? Prin īnstapīnirea absoluta a moralei religioase crestine. Dogmele crestine trebuie sa porunceasca normele morale, care, fara ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor decīt prin obiect. Morala publica īntr-un stat crestin trebuie sa stea sub imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate imperfect de omul marginit. Daca nu situam Biserica deasupra statului, ne aflam īn treba si face fiecare ce vrea.
Cateheza poate sa furiseze morala - cum spune Dante - ca sarpele īn razoare.
Elitele morale sīnt mai presus decīt cele intelectuale. Mie īmi plac oamenii care fac judecati. Cei care fac silogisme sīnt fata de adevar, cum sīnt curcile alea care se īncurca printre popice.
Napoleon face adevarata istorie a Revolutiei franceze. Un om care a refacut ordinea naturala, punīnd parul pe haimanalele de pe ulita. Cīnd a fost īntrebat cum īsi explica intrarea armatelor sale īn Tarile de Jos ca pe bulevard, īn timp ce regii Frantei se pinteau la ele zadarnic, Napoleon a raspuns: N-au intrat armatele Frantei, ci ideile revolutionare de pe drapel! Īncepuse o noua filozofie a istoriei, cu Napoleon.
Am fost acuzati, noi, astia de dreapta, ca exageram puterea natiunii. Toate popoarele fac asa. Nemtii se considera buricul pamīntului, englezii doua buricuri ale pamīntului, francezii trei buricuri si jumatate. Fiecare crede ca neamul lui e buricul pamīntului.
Romānismul a īnsemnat, pentru generatia noastra, sa fim noi īnsine. Ca a fi la stīnga īnseamna a fi īn pom. Fiecare popor vrea sa fie el īnsusi. Si am vrut si noi, astia de dreapta, sa fim romāni.
Sīnt romān si ca romān ma socot buricul pamīntului. Ca daca n-as fi romān, n-as fi nimic. Nu ma pot imagina francez, englez, german. Adica nu pot extrapola substanta spiritului meu la alt neam. Sīnt romān prin vocatie. Tot ce gīndesc devine romānesc.
Daca exista o stiinta a natiunii, eu sīnt de meserie romān.
Nationalismul poate fi practicat si cuviincios. Nimeni nu poate interzice unui popor sa-si traiasca traditia si istoria cu gloriile si īnfrīngerile ei. Pārvan zice: etnicul e punct de plecare si universalul punct de sosire. Eu, ca nationalist, am gīndit multa vreme ca natiunea e punctul terminus al evolutiei universale. Cīnd dispar popoarele, intram īn Turnul Babilonului.
Fara nemurire si mīntuire, libertatea e de neconceput. Omul, daca nu are īn substanta lui ideea nemuririi si mīntuirii, nu e liber. Seamana cu berbecul, cu capra, cu oaia...
mul a depsit conditia de animal abia atunci cīnd īn el a aparut ideea nemuririi, care nu trebuie confundata nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetica a gloriei.
Fara Dumnezeu omul ramīne un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicaieri si merge spre nicaieri. Si el ramīne asa chiar daca este laureat al premiului Nobel sau maturator. Cīnd, unde si īn ce scop a aparut el īn calitatea asta de om? Daca se īntreaba singur si nu e un zeu īn dreptul casei care sa-i reveleze data īnceputului, īnseamna ca omul ramīne un biet animal rational care vine de nicaieri si merge spre nicaieri.
Omul istoric mosteneste pe cel primordial, care, jucīndu-se pe frīnghia libertatii, a īmpletit purul cu demonicul, viata cu moartea, lumina cu īntunericul, libertatea cu īnlantuirea si, ramīnīnd captiv, jocul dintre el si lume, pepetuu neīmplinit, este un amestec de sfīnt si drac, chiar daca pare a fi intefgru. Sufera de toate bolile si viciile imaginabile. Nu poate iesi singur din el si din natura.
Omul nu se poate autodefini. El se defineste prin semeni. Constatam actul individuatiei, dar nu ne dam seama cotidian de incapacitatea autodefinirii. Eu, Petre Tutea, spun ce cred eu despre mine si cīnd ramīn singur cu mine uit si unde m-am nascut; si īn singuratate as muri de melancolie ca maimuta lui Andreev. Prezenta mea e definita de contemporanii mei.
Drama omului este dualismul existentei lui; e alcatuit din corp si suflet si joaca īntre corp si suflet la infinit. Corpul nu e etern, iar sufletul, chiar daca este, nu e convingator. Dar nici corpul nu este, īn nici un fel convingator. Capul nu are biruinta definitiva; faptul ca e muritor īi anuleaza esentialitatea. Tot ce exista īn noi si nu ne obliga sa ne sinucidem din disperare, se cheama spirit.
Renasterea italiana, unde omul este situat īn centrul universului, este eretica din punct de vedere crestin. Autonomizarea puterii omului este īn sine demonica. Parerea mea este ca omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus.
Deoarece setea de absolut nu i-a fost satisfacuta la grad biopsihic, omul e etrn trist.
Aotonomia spirituala a omului este iluzorie si ea se misca perpetuu īntre Dumnezeu si dracul. Fara credinta si Biserica, omul ramīne un simplu animal rational si muritor, rationalitatea avīnd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice decīt restul dobitoacelor. Cīnd zici ca omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea avīnd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice decīt restul dobitoacelor. Cīnd zici ca omul e un animal rational, atributul rationalitatilor īl distinge de restul vietatilor, nescotīndu-l din perspectiva mortii absolute.Moartea devine relativa, ca o trecere numai prin religie - stiinta, oicīt de savanta, nescotīnd omul decīt aparent din regnul animal. Nici o consolare ca eu ma deosebesc de elefant sau de ccapra pentru ca fac silogisme, daca apar si dispar īn mod absurd din natura.
Scara valorilor umane contine: sfīntul, eroul, geniul si omul obisnuit - dincolo de acestia situīndu-se infractorul. Sfīntul, eroul si geniul sīnt fara voia societatii, care e obligata sa-i recunoasca. Nimeni nu-ti contesta dreptul la existenta daca esti om obisnuit, dar nimeni nu trebuie sa faca confuzie īntre tine, sfīnt, erou si geniu. Oamenii sīnt egali īn fata legii, adica trebuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu facuti identici, ca e o gogoasa... Nimeni nu-ti contesta dreptul la o viata normala daca porti masca de om. Numai ca daca esti mediocru, nu trebuie sa te instalezī īn vīrf, pentru ca nu e nici īn interesul tau. Acolo trebuie sa stea cei dotati. Sfīntul sta īn fruntea tablei valorilor pentru ca el face posibila trairea absolutului la scara umana. Eroul se consuma facīnd istorie si nedepasind sfera laicului. Eroul este admirat - asa cum este si geniul - dar nimeni nu i se īnchina, chiar daca fapta lui aduce foloase reale omului. Īn vreme ce sfīntul se situeaza dintru īnceput īn eternitate, eroul moare īn istorie, pentru ca urma pe care o lasa el, ca om īmplinit, este fixata doar īn timp si īn spatiu.
Omul nu e o suma de miliarde de celule sau de organe. Ca nu sīnt independente nici ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. Omul, ca īntreg nu poate fi gīndit decīt biblic; stiintific, nu. Moise e mai valabil decīt ultima noutate evolutionista a stiintei.
Eu disting īntre omul modern si omul istoric. Omul etern este omul primordial, integral creat de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Lui. Iar omul istoric e omul care devine, si raportat la acest primordial, e un fel de neom. Istoria e neomenie lui. Ca nu se poate, din cel ce am fost īntreg, sa fiu dumicat īn epoci, īn zile si īn clipe. Omul istoric e captivul clipelor, nu numai al anilor, lunilor, zilelor, si orelor din timpul lui Stefan cel Mare sau de cīnd vorbesc eu acum, ci si al clipelor īn care īl definesc ca neom. Ca trebuie sa acceptam: omul etern are un sinonim, homo religiosus. Omul religios e omul etern. Omul stiintific e neomul istoric. Tot ce face el poarta pecetea preaomenescului lui.
Umanitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu.
Ordinea nu trebuie sa fie confiscatoare, ci protectoare, deoarece ordinea īn afara adevarului, e dezordine. La germani e o ordine pe care nu o simti. Chiar cīnd vezi un politist, ca o statuie, pe strada, el nu-ti apare coercitiv, ci regulator.
Originali, vorba lui Heidegger, nu sīnt decīt idiotii. Altminteri doar Dumnezeu e original, iar Aristotel nu e original, ca nu face decīt sa descrie opera lui Dumnezeu. Dar Aristotel, nu īncape īndoiala, e un geniu, pentru ca descrie genial opera lui Dumnezeu.
Personalitatea e acel individ īnzestrat cu capacitatea de a se darui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-si mai apartine.
Personalitatea e un ins care influenteaza ambianta prin simpla lui forta harismatica. Un om cu har. Nu e nevoie sa fie savant, ci sa aiba har.
Īn majoritatea Dialogurilor, Platon nu rezolva nimic. Dialogurile lui sīnt aporii, adica īnfundaturi. Platon e īn impas permanent. Īn asta se vede geniul lui, fata de Kant, care e mai plavan: el are impresia ca rezolva. Platon īsi da seama ca nu rezolva nimic.
Eu am afirmat odata īntr-un salon, ca Platon este miscarea spiritului īnlauntru eternitatii. Cīnd gīndim, toti sīntem platonicieni. Daca eu īncerc sa gīndesc universul, trebuie sa mut Biblia īn universul īnghetat al ideilor platonice. Asta īnseamna meditatia. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios īn fata esentelor.
Fata de maretia lui Cristos, Platon e un personaj maruntel si cuviincios. Pe Platon poti sa-l scuturi si constati ca arhetipurile lui sīnt filozofice, dar daca muti arhetipurile acstea īn īn religia lui Cristos, devin modurile īn care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru ca la el divinitatea e un simplu "demiurg", ceea ce īn greceste īnseamna "meserias".
Cīnd Charles Maurras a spus la politique d'abord (politica mai īntīi), a spus un mare adevar. Fara politica sīntem pierduti. Adica ne īmpungem ca berbecii unii pe altii. Un mare om politic e un om care are har. El face posibila existenta comuna a oamenilor prin spiritul lui de organizator si legiuitor.
Partidele politice sīnt cai la carul de aur al istoriei romānilor; cīnd devin gloabe, poporul romān le trimite la abator.
Poporul romān, din punct de vedere politic, e greu de glorie.
Pai daca īi adunam pe toti ministrii romāni de la 1900 la 1918, noi am fi putut furniza Angliei si Imperiului Britanic cel putin cinci ministri... Iar cīnd vorbesc de Ionel Bratianu, ar trebui sa ma ridic īn picioare, asa a fost de mare ca om de stat! Si a fost inginer... Ceea ce īnseamna ca politica e o arta, o vocatie.
Politicul este legat de setea de putere, iar economicul este lupta de interese. Stii cum vad eu diferenta dintre omul politic si cel economic? Omul politic este vulturul de sus, iar negustorul, rata de jos care se uita la el.
Am dorit dintotdeauna sa fac o teza de doctorat cu tema Aflarea īn treaba ca metoda de lucru la romāni.
La īntrebarile fundamentale "de ce?" si "īn ce scop?" aporetica rurala romāneasca raspunde: "d-aia".
A venit odata un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum trebuie. Dar romānul zice: merge si asa! Trebuie sa scapam de acest "mege si asa"; ca "merge si asa" īnseamna ca merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricīnd si nu orice.
La puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria romānilor dezgolita de crucile de pe scuturile voievozilor e egala cu zero. Ca doar voievozii nu s-au batut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.
Prima conditie a unui romān este sa creada este sa creada ca poporul romān este asa cum sīnt pomii, cum sīnt animalele, cum e regnul vegetal sau animal... Ce face poporul romān e mai putin important decīt faptul ca el este pe lume.
Poporul romān nu e cu nimic inferior poporului german sau francez. Ca n-avem un Goethe, dar avem un Eminescu. Din punct de vedere politic, vifornita din spatiul īn care s-a desfasurat istoric poporul romān ne arata ca sīntem unul din marile popoare ale Europei. Care cronicar spune, Costin parca - n-am fost noi "īn calea rautatilor"? A reusit vreo invazie sa-ai impuna stilul si credintele aici?
Īn Consiliul de Ministri am vrut sa lamurim problema aceasta, cum sa se limiteze cresterea populatiei, iar eu am fost de parere ca romānii trebuie sa se īnmulteasca ca sardelele, sa creeze o superindustrie ultramoderna, sa se īnarmeze pīna īn dinti si sa se duca īn vizita razboinica la popoarele vecine, culcīndu-le la pamīnt. Si asta am gīndit-o īn Romānia! Īmi spunea un ministru: Sīnteti cinic, domnule director. I-am raspuns: Nu. Sīnt excesiv de patriot, domnule ministru. Eu gīndeam ca nationalist, bineīnteles. N-am avut īncotro. Sīnt un imperialist...
Eu am facut un haz ca secretar al Comisiei economice, spunīndu-le: Domnilor, eu as vrea sa creasca populatia Romāniei, pīna-ntr-acolo īncīt la Athénée Palace sa poata sa manīnce toti mamaliga cu fasole!
Eu aveam niste planuri pentru poporul romān: cucerirea Bulgariei si a Ucrainei, īntr-o faza istorica, si mai tīrziu vom mai vedea... Dar nu poti cuceri cu minciuni democratice si cu un popor din care cinci milioane manīnca doar de trei ori pe saptamīna...
Cum vad participarea romānilor de acum la mīntuirea lor? - Simplu. Ducīndu-se la biserica. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu-i lase cu gura cascata si tot ce spune un popa de la Cucuietii din Deal sa considere adevar ritualic.
La romāni prostia e o infractiune, caci vorba-ceea:"Poti umbla doua ore īn galop prin Bucuresti si sa nu dai de un prost".
Īntotdeauna cīnd gīndesc īn spiritul poporului romān, ma mut cu arme si bagaje cu speranta īn viitor. Un grec, mi se pare, a spus nu stiu daca la Atena sau aici, Īn Bucuresti: Noi nu mai sīntem, dar voi, romānii, veti fi.
Grecii, cīnd īsi citesc istoria gīndiriidin spatiul lor, at trebui, vorba lui Cioran, sa se sinucida. Capata sentimentul inutilitatii si al decadentei. Adica nu mai poarta numele de greci decīt īn mod geografic. Atīt! Ceea ce nu e cazul cu noi.
Am facut o marturisire īntr-o curte cu sase sute de insi, īn īnchisoarea de la Aiud. Fratilor, am zis, daca murim toti aici, īn haine vargate si īn lanturi, nu noi facem cinste poporului romān ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el!
Un tīmpit mai mare ca mine nu exista. Sa faci 13 ani de temnita pentru un popor de idioti! De asta numai eu am fost īn stare...
Īn principiu, am certitudinea invincibilitatii poporului romān; si ca asa cum a iesit din impas cu Ceausescu, va iesi din orice impas. Asa cum facut Unirea Principatelor, īmpotriva a trei mari puteri, otomana, austriaca si rusa si a facut unitatea īnaintea unitatii Italiei... E atīt de viguros neamul asta al nostru, ca nu ma īndoiesc ca virtutile īl scot din impas. Asta e certitudinea mea. Istoria lui īmi da argumente īn sprijinul credintei mele ca poporul romān nu poate fi īnfrīnt.
Dumezeu e romān sau daca nu sīnt īmpotriva lui! Īn lumea valorilor prietenia este cīteodata o rpimejdie: ea falsifica ierarhia valorilor. Nu prin sentimentul amicitiei se defineste o valoare, ci prin rangul uman la care-ti ridici comunitatea din care faci parte.
Mi-ar fi placut sa fiu profesor. Profesorul este fabricant de oameni. Profesorul seamana cu un tīmplar ca ia un lemn murdar din noroi, īl spala si face mobila de lux.
Progresul tehnic nu e un adevar, ci o comoditate. Progresul e un util variabil. Ar fi fost util si pentru greci avionul, sa nu se duca dintr-o cetate īntr-alta calare pe magar.
Nu e de conceput libertatea fa ra proprietate. Orice om trebuie sa fie considerat proprietar individual ipotetic, chiar daca nu poseda nimic.
Pot sa fie ciuperci partidele, dar sa binevoiasca sa respecte doi termeni: taranul stapīn la sat si īntreprinzatorul stapīn īn comuna urbana. Dupa aia putem urla ca la terasa.
De cele mai multe ori prostii sīnt atei, intelectualisti pīna peste poate, comunitaristi si foarte toleranti, īn sensul unui dezmat al libertatii. Au o mare rezerva fata de cei care vorbesc īn termenii credintei si ai natiunii.
Prostii reprezinta ideea de repetitie goala: o iau īn totdeauna de la īnceput. Sīnt invariabili ca orice lucru neīnzestrat.
Protestantismul est o religie coborīta la rangul de morala pentru gradinita de copii.
Pudoarea crestina e atīt de pura, īncīt carnea eroticului crestin, capata pecetea spiritului, ceea ce pīna la crestini n-a realizat nimeni.
e este ratiunea de stat? Este exercitiul nelimitat al puteri, aparent legitim care īmbraca masca interesului public si care se exercita dincolo de bine si de rau, adica dincolo de ordinea religioasa, morala si de drept. Cīnd e vorba de stari exceptionale, ca razboiul, insurectia, calamitatile naturale, ea īl transforma temporar pe cetatean - subiect purtator de drepturi - īn obiect al puterii politice. Ratiunea de stat nu trebuie confundata cu tirania, stare abuziva, cu durata nelimitata - "anarhia canaliei de sus", cum a definit-o un francez.
Eu cred ca razboiul nu e facut de oameni; e mult prea serios. Īl face Dumezeu. Cum ne da si cutremure, ne da si razboi.
Īi spuneam unui comunist sub Ceausescu: uite, ma s-ar putea ca īntr-un viitor razboi sa ne bata cu maturile dusmanii, sa n-aiba nevoie de arme! Ati plantat pe spinarea fiecarui cetatean cīte o piele de iepure. Pai atunci, s-a terminat cu soldatul.
Cei mai crīnceni si mai straluciti soldati sīnt cei ai popoarelor religioase. Cīnd mori sub drapel, te gīndesti ca te duci la stramosi. Dar o armata care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II-lea, īn care fiecare soldat avea o cruce la gīt pe care scria Gott mit uns.
Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidca religie am latra precum cīinii. Ne mastem, traim, ne īmbolnavim, īmbatrīnim si murim. Si īntreg peisajul speciei om culmineaza īn cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a trai. Singurul mod de-a evita nelinistea metafizica a cimitirelor este religia. Cu religia intri īn cimitir īn plimbare. Cu filozofia intri īn cimitir - cum a intrat prietenul meu Cioran - prin disperare.
Cine n-a putut fi īnlocuita? Religie! Iar filozofia care speculeaza autonom, face onanie mintala. Si daca vrea sa scoata, sa extraga esentedin stiintele naturii, e parazit. Atīt! Nu īndraznesti sa spui despre religie, teologal vorbind, - daca esti cinstit - ca a fost īnlocuita de filozofie sau de stiinta. Un crestin īti spune ca advarul se definesteprin jocul celor doua lumi: cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra daca poti!
Religia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare īn care se poate vorbi despre egalitate.
Nu poti sa spui ca un pigmeu este egal cu mine, pentru ca el nu-l are pe Dumnezeu, nu e un om īntreg.
Religia transforma poporul īntr-o masa de oameni culti.
Īntre un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet si a ramas religios si un taran analfabet nu exista nici o diferenta.
Nivelul meu intelectual, chiar daca sīnt savant, nu depaseste nivelul unui popa obscur din Baragan. Pentru ca preotul ala, īn ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatra, sta de vorba cu absolutul.
Stiinta se misca asimptotic la absolut. Arta se misca asimptotic la absolut. Stiinta este sediul folosului si arta este sediul placerii.
Religia este sediul adevarului transcendent īn esenta si unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor. Religia se situeaza peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adevarul absolut unic, care e Dumnezeu. Sa vina un laureat al premiului Nobel ateu. Ce-o sa-mi spuna el? O baba care cade īn fata icoanei Domnului strabatuta de absolut e om, si ala e dihor laureat.
Īn Ispita de pe munte - retro satana - Isus spune: "Īmparatia mea nu e din lumea aceasta" Asta-i nemaiauzit!Du-te īn īmparatia Lui cu trenul sau cu racheta daca poti. Nu poti! Īnotam īn Univers ca mormolocii, si lumea lui Cristos se situeaza transcendent ca-n Ispita de pe munte, īn mod etern.
Tot ce se face īn afara teologiei este ononie de prestigiu.
Revolutia este o īnaintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dupa facerea lumii; doar daca te situezi īn afara ei si creezi o lume noua. Revolutia nu adauga nimic Ideilor lui Platon.
Revolutia franceza n-a fost o revolutie, nici revolutia rusa n-a fost o revolutie. Nu exista revolutii, ci doar tehnici insurectionale īn batalia pentru putere (Curzio Malaparte). Daca e o "restructurare" a omului, aceasta s-a īntīmplat o singura data īn timp, la aparitia lui Cristos.
Asa am spus eu īn temnita: Domnule colonel - eram sase sute de insi īntr-o curte īnchisa - nu véti fi voi, comunistii, niciodata revolutionari pīna nu veti imita pe cel mai generos zeu pe care l-a dat istoria lumii, pe Cristos. Īn parabola cu paia ratacita, un pastor paraseste o turma īntreaga īn cautarea unei oi. Sa stiti, asta se cheama "unanimism moral crestin". Fiindca īn universul lui Cristos o celula care mai palpita īntr-un muribund e mai valoroasa decīt toate galaxiile posibile.
Poarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intra la Dumnezeu e rugaciunea. Rugaciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gīndita crestin, rugaciunea ne arata ca umilinta īnalta, iar nu coboara pe om.
Am spus eu odata ca daca un preot din Baragan, cīnd se roaga, este Dumnezeu cu el, atunci preotul ala īnlocuieste toata Academia Romāna...
A īncercat sa-mi explice mie un diplomat rus precum ca Moscova īsi trage radacinile de la Roma. I-am spus ca nu se poate, pentru ca toti romanii ar fi īnghetat de frig la Moscova. Am fost īntotdeauna foarte ostil rusilor, pentru ca si ei ne-au fost noua. Īmi aduc aminte ca, īntr-o societate de diplomati, mi s-a spus ca rusii sīnt un popor mesianic. Le-am raspuns ca nu: rusii sīnt un popor numeros cu o obraznicie mesianica si care au preluat Bizantul, considerīndu-se continuatorii stralucirii bizantine.
Rusii au un fel de umanitate indefinibila. Am fost la Moscova si nu pot spune despre ei ca sīnt individual tirani, desi au practicat tirania. Pe de alta parte, nu cred sa fi īntīlnit vreun rus care sa fie normal; asta nu mi-o pot explica decīt prin faptul ca, probabil s-au corcit cu tatarii.
Ce-si īnchipuie rusii? C-a fost pus jos Hitler si ei sīnt vaccinati? Au intrat īntr-un teren minat: īn spatiul planetar al intereselor anglo-saxone, al negustorilor astora. Daca esti īn calea unui automobil anglo-saxon, apare razboiul. Pai ce-si īnchipuie muscalii? Ca aia tolereaza sa stai īn calea lor? Aia s-au īnvatat, anglo-saxonii, sa fie stapīnii lumii - si muscalii zic niet! Ei asta-i... Pai hai sa ne batem!
I-am asemanat odata pe rusi cu vacile care dau douazeci si cinci de chile de lapte pe zi si apoi se baliga īn sistar.
Rusii sīnt la fel de imperialisti ca Germania lui Hitler. Dar ei nu spun asta. Rusii sīnt mai perfizi. Cīnd te ocupa si te declari de acord, spun ca esti progresist, iar cīnd le rupi falcile, ca esti fascist si reactionar. Rusii sīnt mai abili politic decīt germanii. Dovada ca au reusit sa faca din brasoava asta rosie, din rusinea asta care e bolsevismul, o supraputere mondiala, sa impuna Statelor Unite situarea bolsevismului la rang de supraputere.
Ma īntreba un rus cu ani īn urma: Domnule Tutea, cum va explicati dumneavoastra ca noi, rusii, īntindem mīna Europei si ea o refuza sistematic? - Foarte simplu, aveti un cancer mintal, se chiama cancer ideologic marxist-leninist. Aruncati cancerul asta la gunoi si Europa nu numai ca va saluta, dar va si recunoaste, cum traditonal ati fost recunoscuti, ca parteneri egali. Si atunci Europa se va īntinde de la Atlantic la Vladivostok, iar America va fi a doua Albanie...
Rusul e contraindicat la cugetare ca sifilisul la sistemul nervos. Am facut afirmatia asta, pe care ulterior am retractat-o (ca sa nu se creada ca e vorba de toti rusii, de marele popor rus), gīndidu-ma la Gorbaciov. Pentru ca el spune: Situatia economica a Uniunii - vasazica dupa 70 de ani de marxism-leninism - e catastrofica. Punct. Si apoi opteaza pentru leninism! Adica pentru cadavrul din Piata Rosie, care a creat dezastrul asta...
Cultura sateasca este aparent anonima; anonimatul īn aceasta sfera este o simpla ipoteza de lucru. Nu poti spune ca la sat oamenii gīndesc īn cor; oamenii nu gīndesc īn grup...La baza culturii taranesti este tot personalitatea lor, dar o personalitate anonima, nu ca orasenii, care se semneaza unde vrei si unde nu vrei, pe garduri si hīrtie. Adevarurile din lumea rurala rasar asa, ca brazii, ca fagii...
Taranii formeaza o comunitate si orasenii o societate. Comunitatea e de natura organica si societatea orasului e de natura construita. Orasenii sīnt juxtapusi, cum sīnt cartofii īn sac, īn timp ce satenii stau īn sat prin reguli de comportare, convietuire, prin asigurarea sanatatii si echilibrului mediului ambiant. Obstea taraneasca creeaza doar moravuri rurale, dar nu creeaza norme pentru o cetate ca cea moderna. Cīnd Ion Mihalache a creat Partidul Taranesc si a vrut sa organizeze cetatea pe interesele rurale, i s-a obiectat ca "domnul si doamna Mihalache vor ajunge la Cīmpulung īntr-o saptamīna cu carul de boi..."
E foarte greu, cīnd ai responsabilitatea a ceea ce faci, sa te pui pe scris, fiindca scrisul te definitiveaza, īn sensul ca te arata fara posibilitate de iesire.
Sfīntul are forta de coeziune a pietrei.
Un sfīnt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindca ideea de sfintenie e legata de ideea de minune. Un sfīnt poate face o minune. Geniul face ispravi, nu minuni. Lumea, acum e ancorata īn cultul genialitatii ca slavire a progresului īn afara. Atīt. Or, cu cīt sīntem mai avansati, mecanic si material, cu atīt sīntem mai departe de esenta reala a lumii, de sfintenie.
Singurii oameni care nu pot fi suspectati ca se īnfioara īn fata mortii sīnt sfintii.
A fi sfīnt īnseamna a fi suveranul tau perfect.
M-a īntrebat odata Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i-am spus? - Asta nu-i om, domnule, este toata Mediterana.
Social-democratia este laptele batut al comunismului.
Stiti ce vor social-democratii? Sa faca si bine, daca se poate, dar sa nu faca ce trebuie. Social-democratia e anticamera comunismului. Numai ca, daca prin social-democratie s-a intrat īn comunism, nu se poate iesi din comunism tot pe-acolo. E ca o usa care se poate deschide numai dintr-o parte. Social-democratii n-au forta activa de lupta. Pai n-au guvernat Germania social-democratii? Drept care au facut pe ei!
Trei ore am vorbit atunci īn curtea īnchisorii, de Platon si despre Cristos. Zice colonelul: Va rog sa scrieti ce-ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Draghici sa spuna ca sīnt solidar cu dumneavoastra. - Domnule colonel, cum sa fim noi solidari? Eu tocmai d-aia am venit aici, ca nu sīntem solidari unii cu altii...
Am fost īn tinerete de stīnga din generozitate. Pentru ca, vorba-ceea: daca pīna la 30 de ani nu esti de stīnga, n-ai inima, daca dupa 30 de ani mai esti de stīnga si nu esti conservator, esti crestin. Confudam īn tinerete comunismul cu comunitarismul.
Stīnga nu poate guverna. Cīnd vine la putere e pustiu.
Toate formele de stīnga violeaza cotidian ordinea naturala a lui Dumnezeu.
Acum vor sa-l sfinteasca pe Stefan cel Mare... A fost cea mai mare personalitate politica si militara pe care au dat-o romānii īn istoria lor. Carol I zicea: Nu veti mai da unu' ca asta chiar daca mai traiti īnca un milion de ani. Da'cum sa faci sfīnt din el? Ca el era curvar, domnule! Erou, asta-i altceva... Un erou national fara egal. Cel mai mare. Da' sfīnt... Cum sa faci sfīnt din el?!
Este incorect sa ai dispret fata de tehnica. Eu nu sīnt tehnocrat, īnsa recunosc ca īn batalia pentru adaptare, tehnica este universal utila. Dar asta nu īnseamna ca tehnica poarta īn ea dimensiunea infinitului.
Cīnd va disparea ultimul taran din lume - la toate popoarele, vreau sa spun - va disparea si ultimul om din specia om. Si atunci or sa apara maimute cu haine.
Taranul este omul absolut.
Nae Ionescu īl concepea pe romān ca pe un taran īnvatat, dens de credinta. Pai nu e realitate! Cum putem muta un om īn cioareci īn Academia Romāna? Nu poti absolutiza taranul. Īl poti iubi ca e viguros si ca e romān autentic. Ca sigur e romān! Daca eu, ca tata a fost popa si maica-mea taranca, si tot ma īndoiesc ca sīnt romān, dar de un taran īn cioareci nu trebuie sa te īndoiesti, da-o īncolo de treaba! Ala e romān prin definitie. Ala duce cioarecii la primarie si īi da certificat de romān...Eu ma gīndesc la taran bio-istoric. Pentru ca el e purtatorul bio-istoric al romānilor. Fara cioarecii lui, aici traiau tatarii, pecenegii, cumanii, turcii, maghiarii, germanii... Pe cioarecii lui stam. Eu nu sīnt un om pitoresc, eu sīnt un om grav. Cred ca sīnteti de acord ca, la rangul mintii mele, nu sīnt pitoresc. Dar īn presa apar pitoresc. Si moare de placere mass-media cīnd citeste gogosile astea. Zice: aoleu, ce dragut e asta! Eu nu sīnt un om dragut, eu sīnt un om solemn.
I-am spus eu parintelui Staniloaie ca nu ma consider un Socrate. Dar cum va socotiti? Popa, zic. Si unde aveti parohia? - N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot.
Si eu sīnt un om greoi de munte, ca Eminescu, fara sa am īndrazneala sa ma compar cu el - un pisc. Dar si eu sīnt un om greoi de munte; si de aceea, nimic nu se desface cu suflu de destin daca ma uit īn trecutul meu, cu suflu de destin īn mod necesar, ci totul este īntīmplator. De aceea am fost condamnat sa condamn adevarul. Nu sīnt spontan, caut continuu, nu sīnt vizitat de inspiratie, totul e initiere, efort continuu rational, ca asta e initiere, cautare personala; caut metodologic mereu o cale catre adevar si nu ajung deloc la el. Si pīna la urma ma rezum la ce se īntīmpla īn templu, īn biserica, īn materie de adevar. E vorba de adevar, nu e vorba de comoditate. Ca sīnt incomod, ca sīnt batrīn, ca biologia vīrstei mi-a luat unele virtuti pe care le-am avut īn tinerete, asta nu ma deranjeaza. Ceea ce ma deranjeaza enorm, e ca nu ajung la adevar cautīndu-l. Fiindca cel care-l cautanu-l afla, si-l cauta neaflīnd si, vorbind socratico-crestin, stie nestind.
Nae Ionescu le zicea unora ca ar trebui sa faca asa ca ala, aratīnd cu degetul catre mine. Da', zice, ala ne va conduce īn viitor...Si īntr-adevar, i-am condus pe toti...la puscarie!
Eu sīnt aristocrat prin adoptiune - ca maica-mea era taranca. Cum spune Tudor Vianu despre Titu Maiorescu: a fost el boier? Daca nu se duceau la Viena si īn Germania, ramīneau doar niste balcanici extraordinar de inteligenti... Si eu la fel, daca n-as avea cultura filozofica germana, as fi un siret din Cīmpulung, mi-as permite sa ma joc de-a turca. Noi sīntem germani de limba romāna!
Se zice ca si animalele, unele simt nevoia de companie; cica elefantul si magarul nu iubesc singuratatea. Eu ma compar cu ei. Nici lor nu le place sa traiasca singuri. Dar ei au superioritate fata de mine. Sīnt foarte invidios pe elefant si pe magar: ei mor singuri. Se izoleaza cīnd mor. Moartea magarului e cea mai glorioasa. Printii si regii mor īn fata asistentei: mor ca niste vaci...
Sīnt nelinistit de batrīnete si īnsingurat. Am un regret: ca nu m-am īnsurat, sa am si eu un copil. Am un regret: ca nu m-am īnsurat, sa am si eu un copil. Chiar daca sīnt niste javre, copiii, dar oricum... Sīnt carne din carnea... sīnt javre din carnea ta. Asa o fi vrut Dumnezeu.
En n-am tins sa devin filozof. Am vrut sa devin "legiuitor" - ceea ce e cu totul altceva -, adica sa ma mut īn altii. Legiuitorul este unul care īsi lichideaza autoinstatisfactiile revarsīndu-se, formal sau juridic, īn altii. Asta am vrut eu. Eu m-am vazut īntotdeauna legiuitor, desi n-am avut ocazia sa fiu. Am fost sfatuitor la diferiti tīmpiti ministri. Si alunecam peste ei ca apa peste rata... Uite, ca sa ajungi legiuitor īntr-un stat nu-i suficient sa fii un mare gīnditor juridic, adica gīnditor al formelor ordinii īn societatea umana, ci trebuie sa ai si o spurcaciune de partid. De unul singur poti sa scrii tratate īntregi... scrii carti, dar nu faci cetate.
Desi sīnt bolnav si neajutorat, nu īmi pare rau ca exist. Īncerc eu sa-mi para rau, dar n-are sens. Stiti de ce? Pentru ca eu constat, īn mod evident, ca exist. Ceea ce ma confisca pesimismului de a ma autonega este evidenta existentei mele. Omul care se sinucide n-a constatat ca e om. N-a reusit sa intuiasca existenta sa. Sa se traiasca pe sine. Eu nu ma pot sinucide - indiferent de starea mea, sanatate sau boala - fiindca nu m-am facut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am sa plec de voie din ea. Asta este jocul fundamental al existentei mele.
Am o consolare - ca īn grandoarea istorica a poporului romān eu sīnt o rotita invizibila, dar sīnt... As fi fost neconsolat daca n-as fi trait convingerea ferma ca īmi face cinstea suferintei un mare popor. Asta m-a salvat de la nebunie. Adica nu fac puscarie pentru ca reprezint un trib de negri, ci un mare popor, greu de istorie si de viitorul lui stralucit. Asta m-a consolat.
Eu, īn tinerete, am fost un om de extrema stīnga. Si la maturitate, de extrema dreapta. Iar acum ma consolez cu calitatea mea de romān īntreg. Jocul acesta pe scara de valori politice nu ma mai intereseaza. S-a stins īn mine acum setea de putere. N-o mai am. M-as bucura īnsa de un lucru - e chiar ceea ce nu mi-a placut si am fost toata viata silit sa fac, fiindca sīnt sarac: sa fiu sfatuitor. Atīt.
Eu, daca ma bate un romān, ma consider maghiar sau evreu. Nu pot ofensa neamul meu īn nici un individ. Pentru mine, toti romānii sīnt egali romāni. Nu stiu daca sīnt īnteles: romānii n-au nici un viciu dupa mine si sīnt egali.
... Dumnezeu stie cīt de Socrate sīnt! Eu nu ma socotesc decīt o oarecare fiinta gīnditoare. Gīndesc si spun ceea ce gīndesc. E bine? E rau? Eu spun ceea ce cred ca trebuie sa spun. N-am facut niciodata altfel, dar, īn comunism, nimeni nu lua īn seama ceea ce spuneam. Spusele mele erau consemnate la Securitate, au avut ei grija sa mi le faca... arhiva. Cine va vrea sa-mi studieze gīndirea va trebui sa bata la usa acestei onorabile institutii. Sper ca odata si-odata usa asta se va deschide. Nu numai pentru consemnarea "gīndirii lui Tutea", ci si pentru alte consemnari.
Nu-mi pot face autobiografia, fiindca nu ma intereseaza trecutul meu, pe care īl detest! N-am nimic comun cu mine īn trecut. Stiti cīnd īncepe viata mea? Acum, cīnd vorbesc cu dumneavoastra... Si asa mereu. Traiesc ca sa scap de amintirile gretoase care puncteaza existenta mea; traiesc, ca sa ma detasez, principiul actualitatii. Ca sa scap de obsesia trecutului dramatic, contorsionat, dezgustator pe anumite laturi, nu-i asa, si neomenesc - ma situez īn principiul actualitatii. V-am spus: nu fac biografie, nici autobiografie, traiesc principiul actualitatii permanente... Eu am fost Petre Tutea.
Am avut si discipoli... Nu se putea sa nu am discipoli, fiindca sīnt un om vorbaret. Toata suferinta mea se datoreste poftei mele de a vorbi fara restrictii...
A fost īntrebat un taran, īn īnchisoare: ce īntelegi din tot ce spune Petre Tutea! Zice: nu īnteleg nimic, dar e o grozavie!
Eu, de la vīrsta de cinci ani, - asa mi s-a spus mereu - eram cam inteligent. Am intrat īn scoala cum intra leul īn cireada: o manīnca toata. Singurul lucru pe care nu l-am putut face īn scoala a fost idiotia partiala, plastica: nu puteam desena un ou.
Cīnd am vazut, īn īnchisoare, ca tot regimul care mi se aplica e inoperant - puteam eu, ca om, sa-mi explic asta? Si atunci m-am gīndit ca exista o forta supracosmica, transcendenta, numita Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu sa scap de īnlantuire. Pentru ca, personal, nu ma pot dez-lantui si elibera. Iar a vietui acolo, la īnchisoare, fara asistenta Lui nu se poate; au fost oameni care au murit... Atunci s-a nascut īn mine credinta nelimitata īn atotputernicia si atotbunatatea divina.
Am devenit un gīnditor crestin cīnd mi-am dat seama ca fara revelatie, fara asistenta divina, nu pot sti nici cine sīnt, nici ce este lumea, nici daca are vreun sens sau nu, nici daca eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul singur. Cīnd mi-am dat seama ca fara Dumnezeu nu poti cunoaste sensul existentei umane si universale.
Eu n-am destin. M-a protejat Dumnezeu. Destinul nu opereaza la mine. Īntīmplarile au alergat peste mine, dar n-au reusit sa ma nimiceasca. Asta m-a dus cu gīndul la Dumnezeu, care e situat deasupra īntīmplarilor vietii mele.
Eu am fost asemanat cu Socrate. Atīt el, cīt si eu, īn actele cautarii, cautam la scara noastra de oameni neaflīnd si stim nestiind. Atīt. Socrate a fost pentru mine un model existential. Dar raportat la Isus īsi pierde semnificatia. El a cautat un zeu. Eu, de plida, nu-l caut, ca-l am.
Ati īntīlnit cumva, prin locurile pe care le-ati strabatut sau pe vreun bulevard, cuvīntul "tutism" sau "tutianism"? N-am facut scoala, desi si Nae Ionescu a gustat din mine. Nimeni nu a intrat īn contact cu mine fara sa ia ceva īn traista.
Am o rugaminte fata de Cioran: sa nu ma mai supradimensioneze, pentru ca aceasta exagerare, venind de la o personalitate ca a lui, īmi sadeste īn suflet, sau intensifica īn mine, sentimentul dureros al neīndeplinirii. Acest sentiment este fructul īntīlnirii dintre eul concret si ideal.
Eu am scris mult la viata mea, dar nu cred ca scrierile mele sīnt antologice si nici elocvente pentru evolutia spirituala a personalitatii mele. Poate eu īnsumi m-am īmpiedicat sa ma realizez.
M-a īntrebat cineva odata: Ma Petrica, tu cīnd te asezi la masa de scris cum scrii? - Sīnt emotionat de fila goala. Prima mea grija e sa nu fiu pīndit de demonul originalitatii. Urmaresc sa nu fiu original si sa fiu cuviincios. - Esti inspirat? - Nu, nu sta niciodata un zeu īn coltul camerei mele cīnd scriu eu. Sīnt foarte nelinistit. Eu, care sīnt crestin... Am doua nelinisti; sa nu se afle īn expunerea mea nici o inadvertenta terminologica si nici o impietate.
Nu ma intereseaza daca memoria mea se va pastra vesnic sau daca or sa ma uite oamenii. Eu, care sīnt mistic, am doua feluri de pagīnism: nu pot suporta prostii, adica nu ma pot detasa de deliciile inteligentei; si pe urma, īn vreme ce la crestini suferinta e calea regala a mīntuirii, eu nu pot suporta nici o suferinta fizica. Or, asta e model homeric, model pagīn.
Nu ma intereseaza trecutul. De cīte ori ma īntreaba cineva cīnd m-am nascut, spun ca īntr-unul din anii trecuti.
De cīnd am iesit din puscarie mi se fac din cīnd īn cīnd perchezitii si sīnt luat la Securitate pentru ancheta. La īnceput ma anchetau grade mici. Acum am ajuns la nivel de colonel. Unul din astia m-a īntrebat zilele trecute de ce ponegresc regimul la Restaurantul Scriitorilor. I-am raspuns: Domnule colonel, eu la Restaurantul Scriitorilor īntīlnesc tot felul de lume: oameni destepti, imbecili, scriitori, curve si popi. Eu nu stiu cu care din astia stati dumneavoastra de vorba. Dar, decīt sa va spuna ei, mai bine sa va spun eu cine sīnt: sīnt romān, nationalist, crestin, ortodox si militarist. Parerea mea este urmatoarea: trebuie sa ne īnmultim ca sardelele, sa ne īnarmam pīna-n dinti si sa terminam cu popoarele limitrofe, caci n-au ce cauta īn Europa. Visul meu e ca fiecare baba romāna sa mulga vaca cu casca militara pe cap.
Eu nu sīnt orgolios deloc. Dar daca cineva ma calca pe nojite, mi-aduc aminte ce-am fost.
Toata viata am dorit sa ajung īn clanul conducator, pentru a face oamenilor binele cu carul...
Treisprezece ani de īnchisoare... Aveam doar o hainuta de puscarias. Ne dadeau o zeama chioara si mamaliga fripta. M-au batut... M-au arestat acasa. Nici nu tin minte anul... Cīnd m-au anchetat am lesinat din bataie. Iacata ca n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost dupa aceea la Jilava, la Ocnele Mari si pe urma la Aiud. Eu ma mir cum mai sīnt aici. De multe ori īmi doream sa mor. Am avut mereu lasitatea de-a nu avea curajul sa ma sinucid. Din motive religioase... Treisprezece ani! Nu pot sa povestesc tot ce-am suferit pentru ca nu pot sa ofensez poporul romān spunīndu-i ca īn mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozitati.
M-a īntrebat un anchetator: De ce ai vorbit īmpotriva noastra, dom'le? - N-am vorbit, dom'le. - Cum n-ai vorbit? - Pai īmpotriva voastra vorbeste tot poporul romān. Ce sa mai adaug eu? Si mi-au dat 20 de ani munca silnica fara motive. Mi s-a prezentat sentinta de condamnare ca sa fac recurs. La cine sa fac recurs, la Dumnezeu?
Am fost solicitat, īn īnchisoare, sa scriu pentru revista Glasul patriei, ca si Nichifor Crainic. Mi s-a parut ciudat sa fii arestat si sa scrii, sa meditezi. Adica sa spui: va multumesc ca m-ati arestat! Asta era o porcarie nemaipomenita, sa obligi un detinut sa scrie. El poate sa-si scrie memoriile, dar nu pentru tine, ala care-l persecuti...
Eu, cultural, sīnt un european, dar fundamentul spiritual e de taran din Muscel. La īnchisoare, grija mea a fost sa nu fac neamul romānesc de rīs. Si toti din generatia mea au simtit aceasta grija. Daca ma schingiuiau ca sa marturisesc ca sīnt tīmpit, nu ma interesa, dar daca era ca sa nu mai fac pe romānul, ma lasam schingiuit pīna la moarte. Eu nu stiu daca vom fi apreciati pentru ceea ce am facut; important e ca n-am facut-o niciodata doar declarativ, ci ca am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate sa ajungi sa suferi pentru un ideal īn mod fizic.
Am o legenda, dar legenda mea nu acopera ideea de statuie. Nu sīnt candidat la rangul de mare personalitate. Oricum, mi-e groaza de o posteritate pur legendara. Īnainte eram obsedat de ideea ramīnerii a ceva dupa mine. Acum ma mai intereseaza ce ramīne dupa mine ca zapada de anul trecut. M-am fītīit asa, un pic, īn epoca... Eu nu īmi supravietuiesc. Ca sa ramīi īn epoca trebuie sa fii genial, or eu am fost numai inteligent.
Definitia mea este: Petre Tutea, romānul. Am aparat interesele Romāniei īn mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire si suferinta. Si convingerea mea este ca suferinta ramīne totusi cea mai mare dovada a dragostei lui Dumnezeu.
Eu n-adun nimic. Īmi spunea un popa, zice, pai dumneavoastra va risipiti asa, va poate fura oricine... Zic: uite, parinte, eu, zic, am adoptat conceptia regelui Frantei īn materie de risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. Cīnd au venit cartofii din America, taranii nu-i cultivau. "Sa mīncam noi buruiana asta din pamīnt..." Ce a zis regele Frantei? "Ma, seamana, ma, cartofi pe mosia mea si, cīnd or vedea taranii ca īi pazesc, or sa-si dea seama ca-s lucru bun. Lasati-i sa fure, ca asa se raspīndesc cartofii īn tara."
Odata, īn hol la Athénée Palace, m-a arestat Securitatea pe motiv ca fac specula. Cu ce? i-am īntrebat. Nu mi-au raspuns. Si atunci mi-am adus aminte de vorba unui prieten de la Cluj: "Cu idei, frate, cu idei!"
Uneori ma preocupa ideea "operei" mele. Pentru ca om de stat nu am fost, profesor nu am fost, scriitor nu am fost, da' atunci - ce sīnt? Ca nici ultimul parazit care creste īn cutele societatii nu sīnt... Pesemne ca sīnt cineva dificil de fixat.
"Ce mai faceti, domnu' Tutea?" - Ma simt asemeni unui vultur trist, care īnaltat la zenit urineaza asupra veacului douazeci cu un dispret crestin.
Am purtat ideile si credinta precum poarta vīntul microbii.
Un umanist pur, adica indiferent religios, practica formele vietii de jungla, īmpingīnd cruzimea pīna la forma gratuita a bestialitatii tigrului. Vremea noastra este plina de astfel de exemplare.
Umanismul este una din formele grave ale ratacirii omului modern, care pleaca din antropocentrismul Renasterii. Īn Renastere, "titanii" s-au umflat prin autocunoasterea necunoasterii. Ei nu se cunosteau pe ei īnsisi si au crezut ca s-au descoperit ca oameni.
Omul - javra asta bipeda, pe care eu īl consider "animal prost", homo stultus - atunci cīnd se screme sa faca singur ordine, adica cīnd practica umanismul, īl īnlocuieste pe Dumnezeu cu el. Nicaieri Dumnezeu n-a avut de furca cu dracul mai mult decīt īn sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adica, unde s-a nascut umanismul īn Renastere.
Cu ungurii nu putem avea probleme militare: daca dam drumul la toti caii din Ardeal, fara calareti, īn doua ceasuri se pisa īn Budapesta.
(Vlad Tepes) are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod romān, pe Stefan cel Mare. Cu armele! Are meritul ca l-a si batut. Si are mai ales meritul ca a coborīt morala absoluta prin tepele puse īn cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap si ti-era frica sa n-o furi tu de la tine. Asta-i voivod absolut, Vlad Tepes. Pai fara asta istoria romānilor e o pajiste cu miei!
SFĪRSIT


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei ŗi culturii. Scrie ŗi savureazć articole, eseuri, prozć, poezie clasicć ŗi concursuri. poezii
poezii
poezii  CćUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricćror materiale din site fćrć permisiunea noastrć este strict interzisć.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politicć de publicare ŗi confidenžialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!