poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2234 .



poem mirosind a pâine
personale [ Gânduri ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [oana46 ]

2007-05-31  |     | 



Se cuibărește satul între munți,
Ca niște berze casele pe vale
Cu ciocuri rosii și pene negre, albe
Pecete sfânta cruce-având pe frunți.

E noapte și-i târziu.Þăranul nostru doarme,
În somn el simte mângâierea spicelor de grâu
În unduiri ca valuri de pârâu,
De rodu-o fi bogat, va fi ferit de foame.

Cu pielea arsă , mâinile zdrelite
Cu umerii ca munții, din coasă și secure
Prin trudă cată vieții să ii fure
Pentru ai săi doar zile liniștite.

Ce liniște.Ce bine îi dorm pruncii
Alături i-e muierea ca o floare
O strânge-n brațe ca pe-un boț de soare
De-atâta foc mocnit se scutură și munții.

Ca ieri codană și prin el femeie,
Ograda lui bogată-i azi în prunci,
Căci ascultând de sfintele porunci
Ei lasă-n urmă lor de viață iar scânteie.

Trezită-n miez de noapte ca încingând cuptorul
Să-nceapă ziua mirosind a pâine
Deși mijește-a zori în pat ar mai rămâne
De-al ei bărbat neostoit mereu i-e dorul .


E somnul greu dar dragostea-i vicleană
Și-n patul cald stârnind in el fiorul
În suflet îi trezește de dulce-amor iar dorul
Și vezi cum se desprinde geana dupa geană

Și gurile devin nepotolite
Și mângâieri de-acuma curg pârâu,
Se scurg în taină clipe fericite
Cand dragoste există a le stârni nu-i greu.

Clipe se scurg în dragoste arzândă
Se intețește focul în cuptoare
Și flăcări prind să urce, sâ coboare
Cu ochi flămânzi stau zorile la pândă.


Cuprinse de invidii, spun vorbe de ocară
Și vorbele nedrepte din gură curg pârâu,
De gândul lor pizmaș ce-l răspândiră-n țară
Se scutura de râs chiar bobul mic de grâu.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!