într-o încăpere cu o perdea sidefie
observ într-un colț niște ochi de calcedonie
stau cu spatele la perete retras
scot din buzunarul de la piept un pachet
văd ca doar două țigari mi-au rămas
doar câteva fumuri de tras
privirea ei ascuțită ochiul minții mi l-a ars
doare, lacrimează
îngerul meu asasinat nu mai veghează
sufletul s-a ridicat în aer și oftează.
de ce te-ai luat de mine scorpie
cu ochi de calcedonie
te iubesc, ești nestemată
dă-mi voie sa-ți sărut mâna stimată
domnișoară albastră deschis
după tine călcâiele mi s-au aprins
alunec pe pământ uscat întins
ai fugit de mine și nu am avut șansa,
să te fi atins.