Prea tîrziu să mai scriu despre niște oameni care au ars sufletește pînă la incandescență.Din cînd în cînd realizăm că moartea este vecina de la p7 și destinul rulează într-un cinema numit viață.Ce pot să scriu despre niște oameni care au avut singura vină să viseze, să incremenească, să moară stupid din cauza unui dement iresponsabil.Nimic.Textul acesta nici nu ar trebui să existe și am stat mult să mă gîndesc dacă e bine să îl scriu sau nu.Zilele astea parcă zeul ucigaș automobil a pornit la vînătoare de suflete mai abitir ca oricînd.Hulpav, fără milă a inghițit sute de oameni sau era pe cale să o facă.Cartianu avea dreptate într-un articol cind spunea că cel mai mare criminal in serie este în libertate: drumul românesc.
Dumnezeu să îi odihnească.Un taxiu numit destin, capat de drum? Sau un nou început acolo sus?.Atenție! Motor!.Liniște se filmează!.
Plouă cu lacrimi iar de joi noaptea suntem cu 3 suflete mai puțini.Nu mai este nimic de zis.Amin.