De ce m-ai căutat !
peste tot mi-am lăsat extrem de multe urme
și umbre…
este ca și atunci
când soarele coborând în mare
ar ucide toate amintirile
le-ar asfixia în mine, ca o epavă scufundată
înlăuntru.
de ce m-ai căutat?
știi…nici undele circulare nu mai există
au rămas câteva cuvinte
nici măcar cuprinse într-o mână
aduse ca o cenușă nebună de vânt, primăvara
necontenit în același loc
din care
nu vor mai putea să plece vreodat’ în mine.
de ce m-ai cautat !
tulburând ce-a mai ramas din gănd
spre-un gănd…
nu are niciun rost, cum n-a avut vreodată
această piesă jucată prost
dublu și simplu, o neputință totală
ca un sentiment deformat
încremenit
exact între iubire și moarte
spre înlăuntru.