Unde-i surâsul de-altădat',
unde l-ai lăsat?
Spre care chip l-ai tot ivit?
Cum de-a pierit?

De l-aş afla, l-aş multiplica,
toţi l-ar vedea, s-ar minuna.

Mă-ntreb, să ştii,
ţi s-ar mai potrivi
dacă l-aş găsi?
Te-ai mai încumeta
să-l mai trimiţi aşa,
să spunem, pe adresa mea?

Surâsul tău ar scânteia
în galaxii de flori aş exploda.

Universul
n-ar mai alerga-n pierzare
dac-ar vedea ca mine
surâsul tău în orice floare.