am dat un chintal de griji
de pe inimă în seara asta
mă duc liniştită la culcare
deşi îmi vine să zbor

sunt de o mie de ori mai uşoară
sunt şi mai luminoasă la chip
o vreme o să rămân aşa

abia voi atinge pământul
când am să trec
prin cotidianul la care
încă mă lucrez

dar îndoielile erup precum
o boală de reflux biliar
în migrene şi îngălbenire
chiar şi când
nu mai ai vezică

tu să te uiţi când ai timp
şi să te bucuri câteva milenii
ori să nu-ţi pese
că poezia şi dintotdeauna iubirea
ţi se acordă ţie
ca cele mai de preţ bunuri
trecute în testament