poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 392 .



Gaya ereticon
personale [ ]
poezie cu tentă de jurnal

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [poema ]

2018-03-03  |     | 



Îmi pare că mergeam împreună cu tata la cules de sânziene
Eram foarte mică, pe-atunci, tata mă ținea pe picioarele lui
Nu știam că, într-o zi, mă va lua păcatul într-o tolbă
Și că-mi va fi greu să îl duc, pe picioarele mele legate. Și
în legăturile de bumbac foarte strâns.
Tata
va duce în schimb păcatul, cu mine dormind.
Cu picioarele mele-l va duce. Amândouă, dormind.
Gleznele
Ca
Două
Fluiere
Mari
Îmi erau amândouă legate/Cu sfori/Să fie pe-ascuns/Și mai drepte/Să fie frumoase/
Așa spuneau pețitoarele/tata/
șă fie amândouă teșite
și
reci;
Într-o bună zi, am intrat cu tata într-un fel de mănăstire de maici
Dacă mă auzi, îngerule/Dacă nu strigi/Cu crucea ta de zăpadă pe căpătâi
Eu și tata
Mai
Duceam pe brațe fiecare din sânzienele și din lumânările galbene culese până atunci
Peste noapte,
O măicuță ne-a luat în chilia ei și ne-a dat puțină supă de pui
și știu
era călduță și groasă, cu mulți tăiței
ca porumbul;


Îmi părea că înăuntru se simțea descâlcindu-se un ruguț mic de afin
plin
de fructe stropșite/de ceai și de afin/ și parcă mi-am zis atunci că
afinele tatălui meu seamănau cu mătăniile mele
cu rugăciunea
prea mică
și
arsă
pe care nu am spus-o atunci.
Oare câte mătănii s-ar pune, O, Iisuse, pe-un fir? Câte vieți?
Eu știu,
dacă îți faci o cruce mai mare, te iartă cerul și Domnul
Și
puiul
de găină
pe care l-au tăiat.
Este sânge tăiat. Carnea ta...


Era foarte alb, la mansardă, și `nalt. Numai frig.
Nu mai știam dacă îmi părăsisem mansarda și păsările
Zăpezi reci, de cristal, se-auzeau/și mă ridicam pe vârfuri încet/adormeam
Și în pumnul meu închis mă lipeam de o floare de alb
Tatăl meu avea un fel de a merge, cumplit, cumpătat/avea un mers apăsat
iar eu
mă gândeam la puiul prea slab și dormeam.
La un câine urlând/Și la puiul prea slab.


Pe la mine sunt snopuri și cruci
Tată, peste noi a căzut, iarăși
ceața și frigul/Cum se mai doarme pe picioare la tata!/
Peste noi a căzut un morman de zăpadă
iar eu cu gândul aprins
iar
în
lanț.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!