poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 38 .



Tipuri de oameni 5,6,7,8
personale [ ]
{Ganduri reflexive}

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [rockyr ]

2017-04-19  |     | 



Ȋnainte ideea de om avea valoare, avea blazonul nobleții țesut pe ea, acum ideea de om s-a degradat pe măsură ce omul a renunțat la valorile și valențele care îl înnobilau, și și-a pervertit virtutea înecată în substanța lubricului și a depravării, și am impresia uneori, când sunt agasat de nechibzuințele, erorile și aberațiile omului, că acesta s-a apropiat de animale și s-a depărtat de Dumnezeu, că promiscuitatea omului are ceva de instinct animalic.
Boala omului vine din imperfecțiunile sale generând disfuncționalități, căci dacă ar fi construit numai din perfecțiuni, organismul i-ar funcționa perfect și boala ar lipsi cu desăvârșire, fiindcă simptomele ei nu ar avea de ce să se agațe de ființă . Ȋn acest caz imunitatea omului ar fi maximă, sănătatea deplină, și omul ar trăi mult mai mult.
Așa, boala este direct proporțională cu impuritățile și imperfecțiunile sale.
Oamenii sunt o linie ondulatorie între algoritmuri reactualizate și reziduuri reciclate, au nevoie de o transfuzie cu iluzii, pentru a anestezia suferința, ale cărei pusee au fost excizate, iar viața lor s-a umplut cu himere și irealități, care s-au depus pe retină, și astfel existența suferă de cecitate, ceea ce vede nu este realitatea, ci irealitatea cu pretenții de realitate.
Ȋn miezul adevărului ascuns în mister, stă esența divină a omului, pe care, dacă am descoperi-o, am urca existența pe niveluri superioare.
Omul nu reușește să-și transceandă viața, să treacă dincolo de eternitatea efemerității sale, de infinitul finitudinii sale, detestă totul în care trăiește și cochetează cu nimicul în care vede doar liniștea. Ȋn mijlocul său stăpânește eroarea, și la marginile sale tremură adevărul anemic și emaciat.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!