poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 370 .



*
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [sarbul ]

2016-10-07  |     | 



Chiar și un neavizat, de genul celor care trec intâmplător -fără a zăbovi cine știe cât-observă că pe această pagină poezia e cea mai prezentă. E un lucru care te poate lecui de a mai pune la îndoială calitatea de poet a românului (din născare).
Nu pot să spun că ador poezia. Îmi place Eminescu, însă n-a fost mereu așa. În clasele primare, e drept, puteam sa recit Somnoroase păsărele. Poate, alții au mers chiar mai departe, învățând strofă cu strofă Luceafarul, și presupun că ideea filozofică desprinsă din acel poem a fost însușită mai mult mecanic.
Sincer, m-am apropiat de poezia eminesciană doar după ce am trecut pragul celor treizeci de ani de viață.
Îmi amintesc că mergeam foarte mult cu trenul în acea perioadă, cum pentru drumul acela lung, repetat la intervale scurte, am luat în bagaj un volum de poezii (o ediție veche, procurata de pe bordură), pe care din când în când îl mai deschideam, supunându-mă astfel ironiilor colegilor. Ohoo, și ce delicii mi-au procurat versurile unui Împărat si Proletar, bunăoară....Meditația de sfârșit...Cât de bine o înțelegeam, acum de-abia...Pune-te apoi și invață (doar din pură plăcere) poezii și pasaje...
Așa neofit, în studiul poeziei, cum mă găsesc și în stadiul actual, cred că numai Scrisorile, doar ele, ar fi fost suficiente pentru ca Eminescu să fie perceput ca cel mai mare poet.
Cu toate astea, am o venerație, o adorație, o...,nici nu mai știu ce epitet să folosesc pentru poezia lăsată moștenire nouă de un alt mare poet, descoperită în al optulea an din învățământul primar...
Aveam mania de a frunzări întruna anumite manuale. Nu aveam răbdare să ajung la o lecție ori alta. Foarte drag mi-a fost manualul acela mototolit de română. Presărat pe alocuri cu peisajele lui Andreescu, împănat cu texte pe măsură.
Și, nu știu cum, îmi cad ochii pe strofele- trei la număr. Nu am fost în stare să percep prin intermediul versurilor lucrurile minunate, pornite din inimă. Până atunci. Tabloul vivant mă răvăși atât de puternic, că la momentul când se ajunsese la predarea lecției cu pricina- peste care de altfel s-a și trecut foarte repede- am ținut așa de mult să fiu lăsat să o recit, ridicam întruna mâna; era ceva inedit, stârnisem zâmbetele celei căreia eram obligați să i ne adresăm cu apelativul: tovarășa profesoară. Ar fi putut rezista rugăminților mele, atât erau de fierbinți?
Ibrăileanu, în plină maturitate citind-o , nu s-a zgârcit deloc la a complimenta intensa trăire țesută în versuri ca acestea:


Cât de frumoasă te-ai gătit, Naturo, tu! Ca o virgină Cu umblet drag, cu chip iubit! Aș vrea să plâng de fericit, Că simt suflarea ta divină, Că pot să văd ce-ai plăsmuit! Mi-e inima de lacrimi plină, Că-n ea s-au îngropat mereu Ai mei, și-o să mă-ngrop și eu! O mare e, dar mare lină -Natură, în mormântul meu, E totul cald, că e lumină!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!