poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1180 .



scurt text pentru aniversarea lui 30 Mai
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [valu ]

2013-05-25  |     | 



(text neîncadrabil, nu e poem, nici măcar epic, nu e proză, nici articol, e, să zicem, mărturisire pseudo-poetică?)



MOTTO: îmi va spune sinea voastră, citind aici, că
mi-am desăvârșit prostia, sau am trecut curajos pragul nebuniei
fiindcă se presupune, eronat, că doar proștii și nebunii au acces la fericire
- un mare om spunea că ni se poate iarta orice, dar nu fericirea
.


nu-i nici merit nici vină că sunt fericit cu uluitoare frecvență
văd, simt, ating, fărâma de bine din orice întâmplare
am și am tot avut din cazuri, cele pe care voi le numiți necazuri,
unele chiar insuportabile vouă,
le-am primit, sau m-au primit, cu un soi de curiozitate:
„uite, mi s-a întâmplat până și asta!!!”
sau ele deseori înșelându-se: „uite-l pe valeriu, hai la el că-i încă viu”
și fără să le port ca pe trofee, sau cruci, le-am dus ori m-au dus –
în miezul lor mustea bucurii iminente și
doar ne/cazurile proaspete m-au înviorat mai mult
decât neînsemnate izbânzi, sau bucurioare plictisitoare
atât aplauzele cât și palmele au venit nemeritate ori insuficiente –
viața este subiectivă mai mult decât noi cu ea
pentru că am probat, și de aceasta zic, nu te satură pâinea smulsă
din mâna flămândului, dar am învățat și să primesc și să dau
și știu cum este să nu ai ce dezbrăca atunci când ți-e foarte cald
să ai prea multe când ți-e frig, până nu te mai poți mișca,
să nu mai ai nicio poftă, niciun deranj
cum știu să-mi cresc răbdarea ca pe o fiică vitregă
fiind mereu nerăbdător să ajung stăpânul răbdarii
sinea voastră, citind aici, nu mă va crede, dar nu contează:
iubesc
e o nebunie să nu poți ținti precis subiectul iubirii, eu iubesc astfel,
totul, un fel de duh ce mă părăsește să îmbrățișeze ca un cer lumea
nu vă temeți de neașezarea lucrurilor
cel mai cumplit rău posibil este să nu ți se primească darul
nicidecum atât de scurta noastră vacanță cu peripeții
în această cremă comună botezată fastuos viață
și nu-mi spuneți lamulțiani-ul formal, inventați altceva, nici
nu încercați să simulați iertarea pentru fericirea mea care
este oarecum un bob din propria voastră văzută-nevăzută fericire



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!