poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3417 .



ce-am învățat de la părinți
personale [ ]
(instantanee pe marginea unui experiment cu sine)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [koga ion ]

2011-10-23  |     | 



Cuprins(ul unei vieți)

paharul întâi (încă rațional) ………………………..
al doilea pahar (întâia sinceritate) ……………….
in veritas …………………………………………..


adevărul nerostit tace împotriva-mi. în orice oglindă sunt copilul decăzut. pe atunci visându-mă astfel m-aș fi rușinat chiar și de gândul sinuciderii. pretențios am fost! și încă…; dacă aș fi vierme nu l-aș mânca pe unul ca mine; mai ales că oferta compensează întotdeauna cererea. dumnezeiesc înseamnă că oferta satisface pretenția; în cel mai rău caz nesatisfăcând-o nu-i anulează potențialul. pur și simplu îi impune o normă. și un timp. întotdeauna nepotrivit.

mama și-a scormonit pântecul de dorul lipsei de mine. apoi a trebuit să se suporte întreaga viață. e inuman să iubești dar să nu-ți exprimi dragostea pentru că nu te poți împiedica să nu te detești. am iertat-o abia după ce am mutat-o în gând și am posedat-o trupește. n-am suportat să am alt tată în afara mea. și nici alt fiu. de aceea toți mă cunosc din profil. un fel de vultur într-un picior și-ntr-o aripă. în gheare cu o inimă și în plisc ferind un ou. al nu se știe cărei păsări.

nici un părinte nu moare. el trece în ceea ce suntem și ne ajută să repetăm greșeli. fără perpetuarea aceasta am deveni neoameni. în loc să ne iubim copiii i-am mânca. în plus păstrându-i în viață le putem purta sufletul. ne putem ierta pe noi înșine încurajându-le visele dar însoțindu-le neputința. oferindu-le un alibi pentru clandestinitate. fără să înțelegem că mașinăria aceasta îi poartă către o enclavă a nezdruncinaților în credință. fără ieșire la mare și fără drept de trecere. decât prin viață. mai ales prin viețile altora.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!