poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3480 .



Marie Vrânceanu: Sex, bani și alți demoni (Ed. Tracus Arte, București, 2011)
personale [ ]
cronica de Zenovie Cârlugea

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [florian stoian- silisteanu ]

2011-07-01  |     | 



Dragi confrați, prieteni sau vecini de epocă, de garantată responsabilitate, vă aduc la cunoștință o cronică de carte semnată de un eminent caracter, care poartă în sinea destinului de drum și numele de Zenovie Cârlugea.
Sper că omul acesta va avea răbdare și va deveni clientul acestui pasaj de viață poezie.ro.
Până una, alta, să urmărim împreună o cronică despre romanul Mariei Vrânceanu:




Prezent la Colocviile revistei ”Reflex” (Băile Herculane – 24/25 iunie 2011), organizate de poetul reșițean Octavian Doclin, am avut plăcuta surpriză de a revedea câțiva importanți condeieri de azi, printre care poetul Mircea Bârsilă și prozatorul Dumitru Augustin Doman, însoțiți de mai tânărul Florian Silișteanu. Sclipitor și de un freamăt puslojician, poetul Florian Silișteanu mânuiește cu mare dexteritate nu numai gluma picantă și furculița, dar și un sofisticat aparat fotografic, silindu-se să rețină cât mai multe chipuri și secvențe, pe care le găsesc neîntârziat pe blogul său cu bogată arhivă imagistică. Vorbisem cu o zi înainte despre proza românească de azi, cu prilejul lansării noului roman al Marianei Gorczica, – o proză de larg orizont artistic și ideatic -, prilej cu care aduce în discuție un recent roman de moravuri apaținând Mariei Vrânceanu, SEX, BANI ȘI ALȚI DEMONI (București, Tracus Arte, 2011). Oferindu-mi unicul exemplar la purtător, mă îndeamnă să citesc acest roman „formidabil”, „excelent”, unic în proza feminină de azi. Și pentru a-și convinge prietena din depărtare că, nu-i așa?, cartea a intrat pe mâini bune, fotograful își face datoria și trimite autoarei imaginea… Să fie în asta dovada unei fidelități sau un mic spectacol de recucerire a încrederii! Nu știu și nici nu mă interesează, important e că, odată ajuns acasă, la Târgu-Jiu, mă apuc să citesc romanul recomandat și constat că motto-ul ales de autoare este din Cioran, Pe culmile disperării: „Bestialitatea vieții m-a călcat și m-a apăsat, mi-a tăiat aripile în plin zbor și mi-a furat toate bucuriile la care aveam dreptul, tot zelul meu exagerat și toată pasiunea mea nebună și paradoxală pe care am depus-o pentru a deveni un individ strălucit, întregul elan pe care l-am risipit pentru renașterea organică sau o auroră lăuntrică s-au dovedit mai slabe decât bestialitatea și iraționalitatea acestei lumi care a vărsat în mine toate rezervele ei de negativitate și otravă”…

Cum să nu te simți incitat la acest motto care vorbește despre „bestialitatea” și „iraționalitatea” lumii? Mai ales că, încă dintr-un sumar Prolog, aflăm că este vorba despre povestea unei femei – affascinante Margot – ajunsă din întâmplare „escortă” în Italia, ce promite că „pe parcursul povestirii mă voi ocupa și de profilul clienților”, care, în mare, „sunt clasicii trădători, instabili”. Pe lângă care, însă, există „și o categorie care are nevoie de o confidentă căreia să-i povestească toate neplăcerile vieții fără a fi judecat și fără a i se pune întrebări”.

Pentru a înțelege exact ce este această „lume a escortelor”, autoarea le califică într-o expresă Introducere drept femei „frumoase, culte, discrete și mai ales… foarte scumpe!”, la care ,,ar râvni toți bărbații, de la muncitorul cu palmele aspre la ministrul prins la patru ace”… Acompaniind de obicei oameni politici sau de afaceri,aceste escorte nu sunt altceva decât „femei de lux”. O astfel de femeie, puttana di alto bordo/prostituată de lux (cum aflăm dintr-o anexă a romanului, Escort Sex Glosar) va deveni, în cele din urmă, autoarea acestei autodiegeze, silită de varii împrejurări pe care le detaliază cu cruzimea unei lucide sensibilități. Nu lipsesc din carte referirile la o întreagă literatură de succes pe această temă, cum ar fi romanele peninsularelor Gratia Visconti (Escort life) și Patrizia D Addario (Gradisca Presidente, implicându-l pe premierul Berlusconi!), ba chiar dincolo de Ocean bestsellerul Nataliei McLenan (My rise and fall as Natalia)… Subiect exploatat din plin de cinematografie sau jurnalistică, în general de o mass media însetată de senzațional și licențios!

Este o tipologie feminină căreia autoarea îi conturează un profil exact, de vreme ce, intrând în angrenajele care mișcă această lume, ea vede, trăiește și simte, pe cont propriu, cum viața se lasă modelată de nevoi și interese. Mai ales în era comunicațiilor, când totul pare posibil: „Azi escortele sunt crescute cu pâine și computer, știu cum să se propună și să se ofere cu noile mijloace de comunicație, mai ales că multe dintre acestea au un nivel înalt de educație, unele fiind chiar licențiate.” Cu mici excepții, acestea au suferit atâtea și atâtea intervenții chirurgicale, de la mastoplastică (mărirea de sâni) la lipoaspirații pentru gambe fără strop de celulită, abdomenoplastie, lifting al picioarelor, injectări botulinice („tot felul de operații cu nume complicate care au ca rezultat o frumusețe artificială comercializată într-o lume falsă”). La care se mai adaugă și foto-shop-ul!

*

Fiică de țărani dintr-un sat moldovean din județul Iași, cu mamă evlavioasă și tată ateu, crescută mai mult de bunicii materni, protagonista trăiește în buna tradiție a mentalității rurale. Este o elevă sârguincioasă atât în generală cât și la liceu, observând încă de mică diferențele sociale. Suntem în anii 80 ai secolului trecut, anii de vârf ai regimului ceaușist când lipsurile materiale, îndeosebi penuria de alimente, erau la ordinea zile, din pricina hotărârii Conducătorului de a achita datoriile țării și de a scăpa țara de „cămătarii” Occidentului! Încet-încet, eleva convinsă de binefacerile regimului începe să înțeleagă adevărata esență a regimului ceaușist și va simți pe propria-i piele ipocrizia propagandistică, restricțiile, interdicțiile, falsitatea dogmelor. La trezirea conștiinței sale contribuie decisiv emisiunile de la „Europa liberă” și „Vocea Americii”. Spirit nonconformist, absolventa de liceu își dorește o meserie mai acătării, ieșită din canoanele cunoscute, spre exemplu „asistentă de zbor – stewardesă”, dar nu trece proba medicală. Ajunsă laborant-biolog la un spital din oraș, conform pregătirii sale liceale ca absolventă a unei clase de bio-chimie, dorința o îndreaptă spre Filologia bucureșteană, dorind să studieze araba și hindusa, dar la cererea imperativă a părinților va urma Facultatea de biologie la Iași. Aceștia sunt anii când începe viața ei sentimentală, mai întâi cu arabul Mike, profesorul de arte marțiale, până în anul al treilea, după care îl cunoaște pe maiorul Dany de la pregătirea militară („o prietenie care va rezista la toate probele timpului”). În anul al IV-lea îl cunoaște pe medicul ginecolog Leonte cu care se va căsători și va avea o fetiță. Devine profesoară undeva la țară, pe lângă Ruginoasa, iar după Revoluție se tranferă în oraș (Iași), mai întâi la o școală generală, apoi la un liceu de prestigiu. Fiica, pe nume Iris, crește în liniște, familia însăși devenind cunoscută în lumea bună a Iașului. Profesoara se înscrie la doctorat, iar fiica vrea să urmeze Liceul de muzică, pretexte de neînțelegeri din partea dr. Leonte, care renunță la statutul conjugal, părăsindu-le și legitimându-și astfel mai vechea sa legătură cu asistenta-amantă.

Lăsate fără locuință și mijloace de trai, mama și fiica intră într-un con de umbră existențial. „Sunt deja pe a doua treaptă a scării spre infern”, notează protagonista! Hotărârea de a pleca „legal” să lucreze în străinătate este luată într-o primăvară când protagonista obține o viză de trei luni pentru Italia. Pleacă, prin Grecia, cu autocarul unei firme de turism, iar de aici cu vaporul spre Trieste. Ajunge, în fine, la Milano, unde își propusese, și se cazează într-o pensiune de mâna a doua, drămuindu-și banii. Deși orașul i se pare murdar, cu multe case vechi și urâte, ”pe mine nu mă interesează cum arată, important e să câștig banii de care am nevoie”. Îl cunoaște într-un bar pe egipteanul Said, care o angajează la firma sa cu 900 de euro lunar, salariul de profesoară pe un an, dar după șase luni firma se mută în California. După o scurtă revenire în țară (pentru a-și păstra postul din învățământ, se înscrisese la un curs de Nutriție și Sănătate la Universitatea de Studii din Milano), protagonista se angajează la o firmă cinematografică de filme pentru adulți, apoi la o agenție jurnalistică ca part time, care după nouă luni dă faliment. Însoțită de fostul coleg Roberto, merge într-un lapdance cu cea mai proastă reputație din Milano. Atmosfera lubrică a clubului privé îi întoarce stomacul pe dos, dar nu are ce face și trebuie să reziste privind cuplurile de scambiști și tot felul de defulări sexuale ale bărbaților. Acum îl cunoaște pe carabinierul Elio, viitorul concubin vreme de cinci ani, un fel de maresciallo capo al Gărzii financiare, spaima administratorilor de cluburi privé. „Trăgându-mă tot mai jos pe scara infernului”, dezaxatul Elio îi propune un menaj „á trois” în privé-urile milaneze, iar de aici integrarea în cuplurile schimbiste, ceea ce femeia refuză mai întâi, acceptând mai apoi din cauza situației materiale. Scena în care intenționat provoacă un accident de mașină, având alături pe soțul care o abuzase astfel, este remarcabilă în contextul reliefării psihologiei feminine. În 2006, după ce o termină cu perversul concubin, își face conturile și hotărăște să-și deschidă un magazin cu haine de lux.

Singurătatea nu o poate vindeca, cum nevoia de bani se dovedește permanentă, ceea ce o împinge să se înscrie pe un site de escort, cel mai de lux, postându-și aici poze profesionist lucrate. Este momentul de a ne introduce în lumea femeilor de companie, o adevărată faună în care se mișcă fel de fel de indivizi. La un moment dat, escorta Margot – după cum își luase noul nume – încearcă să creioneze portretul psihologic al clienților în funcție de suma disponibilă, de la 100 la 500 și 1000 de euro. Între clienții din Milano și Napoli (oraș din care se întoarce cu 5000 de euro în trei zile), o figură aparte face parisianul Francois. După o companie foarte plăcută la Milano, între cei doi se înfiripă o pasiune specială, ceea ce-l determină pe francez de a o chema pe Margot la Paris. Paginile epistolare, în care sunt reproduse e-mailu-rile pline de poezie și reverie, sunt de o savoare sentimentală aparte. Aventura celor doi prin Madagascar și Insula Reunion fusese una de neuitat. Femeia însăși, considerând că „a găsit centrul vieții sale”, crede în pasiunea acestuia, mai ales că scrisorile de acum (66 de mail-uri) erau dintre cele mai incendiare. Invitată la Paris cu bilete de dus-întors, Margot constată că francezul a plecat cu soția în vacanță. Reacțiile eroinei, considerându-se o pretty woman cu care „nimeni nu s-ar căsători”, sunt notate cu o precizie anatomică, care se resimte en passant pe întreg parcursul narațiunii:

„Legăturile sinaptice s-au alterat. Automatismul cardiac pierde proprietățile și-mi simt sângele la punctul de fierbere. Mușchii laringelui se încordează, aș putea să urlu de disperare (…) Pe calea nervului vag prelungiri băloase blochează accesul spre creier (…) Durerea se mută din inimă în creier, în stomac, în abdomen, în intestine. O simt acută, penetrantă ca lama unui cuțit…”

Sau acest fragment, din altă proză a Mariei Vrânceanu, care indică aceeași descriere clinică, ce face din proza acesteia un teren ușor observabil de analiză nu numai psihologică, ci și anatomic-patologică: „Gândurile sale penetrează ca un laser în corpul meu. Îl simt în neuroni amestecându-se cu citoplasma, coborând lent spre axoni, traversând sinapsele pentru a se prelinge prin fiecare celulă într-un impuls nervos care face să-mi tresalte inima. Vag, vocea i se scurge prin canalul meu auditiv, bătând delicat la porțile timpanului, străbate labirinturile și se proiectează în aria temporală a creierului. Analize detaliate:sunet, muzicalitate, tonalitate, timbru. Iarăși analize.”

Bietei Margot nu-i rămâne decât să se întoarcă dezamăgită la Milano și să-și reia viața de escortă. Dar o voce interioară, care niciodată nu o părăsise în coborârea tuturor treptelor către Infern, îi trezește hotărârea de a renunța la viața de puttana di alto bordo. Un dialog interior cu un alter ego îi clarifică acum opțiunea de a relua „viața normală” cu avantajele și dezavantajele ei. Perioadă în care termină și cartea și în care este preocupată „cu deschiderea unor magazine de lenjerie intimă în amintirea celei cu care am împărțit câțiva ani din viață: Margot. Regina Margot!”

O călătorie în țară, unde transferă magazinul pe numele surorei sale, îi face chiar bine, după care revine în Milanul tuturor deziluziilor și încercărilor sale.

Într-un Epilog, femeia care are deja o vârstă și făcuse chiar câteva intervenții de chirurgie plastică, pare a-și fi găsit jumătatea ce-i lipsea. Aflată la Paralia, lângă Katerini, pe malul Mării Egee, în brațele „îngerului matur, înalt și atletic, cu părul castaniu, ușor grizonat”, femeia e convinsă că „trecutul nu poate fi șters, dar poate fi modificat prin noi sensuri”. Sunt în al șaptelea cerc al iubirii, ca niște jumătăți care se îmbină perfect. „Nu știu cum va fi viitorul, scrie eroina, dar de un lucru sunt sigură: aceste zile reprezintă centrul existenței mele!…și această noapte va rămâne măsura infailibilă a cât de mare poate fi iubirea: cosmică, megagalactică!”

Femeia își privește partenerul copleșită de o iubire imensă, găsindu-l frumos, elegant, genial și împăcându-se cu gândul: „într-o zi și el mă va trăda!”…

*

Într-adevăr, Maria Vrânceanu aduce în pagină o lume de moravuri pe care nu o prea întâlnim în proza românească de azi, dar despre care, în general, se știe, mai ales acum, în condițiile deschiderii României către globalizare. Astfel de aspecte ale societății „de consum” și-au făcut apariția rapid în viața societății noastre cu mult înaintea altor valori, tocmai pentru că libertatea de care s-a abuzat după Revoluție nu a folosit atât interesului general cât entităților individuale, într-un nesfârșit carusel de căpătuială rapidă și pragmatism. Protagonista însăși se va convinge de la începutul experiențelor sale în prive-urile milaneze că „Occidentul nu e deloc tărâmul de poveste la care visam”, de unde și reproșul lui Pino, om de afaceri: ”Ai devenit hrăpăreață și rece ca toate conaționalele tale.” La care ”eleva silitoare” răspunde: ”M-am integrat!”…

Protagonista noastră este un Vărsător visător care și-a dorit „să răstoarne și să schimbe Universul”, dar care va fi îngenuncheată de „bestialitatea” și „iraționalitatea” lumii în cate trăiește. Povestea vieții sale este una plină de insuccese și neprevăzut, de drame și eșecuri, iar toată această confesiune nu are decât un sens – acela de a revela complicata psihologie a ființei umane, nevoia omului de a experimenta abisul, cum ar zice un filosof, de a coborî în degradare pe ultimul cerc de unde rareori ar putea să se înalțe! De toate sunt opt cercuri ale coborârii în arhitectura dantescă a acestui infern existențial!

Dorința aceasta de aventură și inedit, proprie sufletului uman, încearcă a fi explicată de autoare, care caută să răspundă la întrebarea „de ce înșeală bărbații?”, culegând impresii cât mai variate de pe forumul unor situri, din discuțiile cu colegele și clienții, din atâtea istorii biografice evocate cu intenția de a surprinde ideea de viață și specificul fiecăruia, în general, psihomentalitatea în care se mișcă lumea în care tocmai intrase… Puțin cam blazată în ceea ce privește ”încrederea” în fidelitatea cuplurilor, protagonista observă cum sufletul ei rămâne în urma imperativei condiții existențiale, căci facturile, înmulțindu-se, bat la ușă fără înțelegere iar viața în singurătatea metropolei milaneze este un adevărat coșmar, câtă vreme nevoile familiei lăsate în țară, în anii din urmă ai ceaușismului, devin stringente.

Cercul vicios în care se mișcă puttana di alto bordo nu este unul al renunțării totale, permanent licărește în sufletul ei ideea de a salva și conserva „ceva din sufletul meu”: ”Corpul ardea deja în flăcările iadului, trăiam în infern dar încă mai credeam în existența unui colț de paradis, un paradis uitat, abandonat, la care n-aș fi vrut să renunț.”

*

Romanul Mariei Vrânceanu este, în linii mari, bine scris, fluent, aproape clasic în cursivitatea lui. Autoarea, departe de a practica experimentalismul noilor metode epice, care de multe ori îngroașe rafturile librăriilor, este adepta cărții cu priză la public. Narațiunea liniară îi permite să urmărească un destin în desfășurare, într-o cronologie fără reveniri și acolade. Deși autoarea se folosește de persoana întâi, ea nu poate fi confundată cu protagonista, autor și narator fiind instanțe epice diferite, o convenție care nu exclude interdependența și interferarea biografiilor. Procedeul este deja clasic, iar ceea ce se observă la o repede privire este ușurința de a scrie, adică acea dicțiune a transcrierii, pe alocuri ușor fadă, a unui fapt de viață. Confesivă, adică întrețesută de elemente biografice, narațiunea este deopotrivă o formă de eliberare a unei conștiințe încercate moral și existențial, un gest de terapeutică și purificare. Solidară cu condiția mai generală de emigrantă, care implică atâtea riscuri și servituți, atâtea lipsuri și umilințe, straniera se situează de la început de partea ideii de a rezista într-o lume globalizată, ale cărei moravuri îi violentează structura psiho-mentală. Această „coborâre in infern” este, de fapt, una a condiției silite, adică o formă de „rezistență” prin concesie și asumare.

Niciodată părăsită de ideea „salvării” din bolgiile promiscuității milaneze ( de la faza de exploatare, dar aceea pe cont propriu), în care a atins ultima treaptă a infernului, protagonista va ieși, în cele din urmă, la liman, nu mutilată definitiv, ci cu o rezervă inepuizabilă de elan vital, de energie conservată, de optimism și încredere în viață, pentru a trăi adevărata și sublima experiență a cuplului… Fie si doar într-un Epilog ficțional, ideea aceasta de salvare și mântuire este de reținut, deschizând romanului perspectiva unei experiențe de viață depășitete și a unui sens moral, a perseverenței neclintite întru ideal.

Indiscutabila sinceritate narativă, o oarecare mândrie tonifiantă, tonul egal al mărturisirii, antrenul epic, cursivitatea evocării, ca și vocația punerii în valoare a amănuntului semnificativ, fac din această proză confesivă (ce-și subordonează dialogul și descrierea) un document de existență, o „felie de viață” á la Emile Zola, dramă crudă și frumos mărturisită, dar și tipologică în sens balzacian. Realism și neorealism, „proustianism” și analiză, balzacianism consumist și neomodernism concură la definirea unui postmodernism epic, ușor inteligibil, dar destul de dens sub aspectul substanțialității și autenticității.

Roman social și de moravuri, Sex, bani și alți demoni constituie o reușită epică, într-un moment în care proza românească se află într-un impas nu atât tematic cât stilistic, în care formule epice cât mai sofisticate, de ingenioase inginerii textuale, au dus deseori la dizolvarea narațiunii și chiar la pulverizarea personajului…

În proza de limbă română din diaspora de azi, Marie Vrânceanu este deja un nume în plină afirmare. Nu credem a greși previzionând ,,marea lovitură epică,, ce se așteaptă din partea talentatei prozatoare…

Zenovie CÂRLUGEA

30 iunie 2011
http://zenoviecarlugea1950.wordpress.com/autor-si-carti-recenzii/marie-vranceanu/









cine este Zenovie Carlugea

Data și locul nașterii: 28 octombrie 1950, Crușețu – Maiag, județul Gorj.

Părinții: Nicolae (preot), Eugenia (născută Milculescu)– decedați.

Situația civilă: căsătorit, 2 copii - Laurențiu, ing. electronist Companie transnațională; Anemona-Elena, filolog, rezident U.S.A

Naționalitate: român.
II. Adresa, telefon, e-mail:

Adresa: TÂRGU-JIU, Str. Iosif Keber, bl. 5, scara 2, ap. 18;

Telefon: 0253/211846.

Mobil: 0722.913.934, Vodafone

E-mail: [email protected];


III. Pregătirea profesională:

- Diplomă de licență – Universitatea din București, Facultatea de limba și literatura română, secția limba română – limba latină, 1975 (Temele poeziei lui Lucian Blaga, cond. științ. : Eugen Simion);

- Doctorat în filologie cu teza : Lucian Blaga – dinamica antinomiilor imaginare (2004), Universitatea ,,Lucian Blaga,, din Sibiu (cond. șt.: Mircea Tomuș). Lucrare publicată la MEDIA-CONCEPT, Sibiu, în 2005;

- Gradele didactice II și I, 1979, 1983, la IPCD Craiova;

- Stagiu de pregătire organizat de MEC și CNC la nivel național în 2001, Botoșani;

-Atestat de formare continuă a personalului didactic, eliberat de MEC, Centrul de Formare a Personalului din Învățământul Preuniversitar și SIVECO România S.A. Inițiere IT, 46 ore, 13 credite – 21 iunie 2006;

-Cursul de perfecționare compus din două module: IT WORD, EXCELL, POWER POINT, INTERNET și Utilizare AEL, 15 oct. – 15 dec. 2004. – MEC, Casa Corpului Didactic Gorj; și curs de perfecționare, 2009, 15 credite.

- Stagiu de formare profesională „Reforma azi” cf. OMEN 4757. 12.XII.1998, privind familiarizarea cu abordările reformei învățământului – 40 ore – ISJ Gorj, C.C.D. Gorj,- Adeverință din 25 .05. 2001;

- Cursuri de consiliere și orientare organizate de ISJ prin CCD Gorj, 2007;



- Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, din 5 iunie 2007, secția istorie și critică literară.
IV. Experiență în muncă:

- Profesor titular la Școala Gimnazială cu clasele I-X, din com. Prigoria, jud. Gorj în perioada 1972-1976 ;

- Profesor titular, transferat prin concurs, la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”, din municipiul Târgu-Jiu, din 1976 – în continuare;

- Editor al unor periodice de cultură, restituiri culturale și publicații proprii (cărți de eseuri, critică literară, poezii);

- Coordonator al Centrului de Excelență pentru Creația Literară a Elevilor, coordonat de ISJ Gorj și METS (prof. acad. Tudor Opriș);

- Coordonator al revistei STUDIUM (Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu”-Tg.Jiu), 1998-2010, distinsă cu TITLUL DE LAUREAT la Concursurile Naționale ale Revistelor Școlare.
V. Funcții îndeplinite:

- Director coordonator – Școala Gimnazială din com. Prigoria, Gorj, 1975-1976;

- Director – Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”, Târgu-Jiu, 1998-2002;

- Președinte al Societății de Științe Filologice Gorj, din 1992 și în continuare;

- Profesor metodist în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Gorj, 1994-2010;

- Membru în Comisia culturală de la Arhiepiscopia Craiovei și Mitropolia Olteniei (mandatul: 2000-2007);

- Secretar științific al Aulei Academice „Zalmoxis”, Târgu-Jiu, din 1994;

- Membru al Dacia Revival International Society, New York, participant cu comunicări la Congresele Internaționale de Dacologie, I-XI (București, 2000-2010);

- Secretar literar al unor cenacluri târgujiene („Columna”, „Cristal”, „Sănătatea”), în perioada 1976 – 1994;

- Redactor la unele ziare locale („Mesager”, „Reporter de Gorj”, „Gorj-Magazin”, „Actualitatea Gorjului”, în perioada 1992 – 2002) și reviste culturale: „Columna”, „Brâncuși”, „Meridian”, „Zalmoxis”, „Zalmoxiana”, „Studium”, „Arcade”- redactor șef (în perioada 1990 – 2004);

- Fondator-coordonator al revistei de cultură „PORTAL-MÃIASTRA”, editată în parteneriat: Filiala Gorj a Societății de Științe Filologie din România & Centrul Județean de Creație Gorj (din 2005 și în continuare); e-mail: [email protected]

- Acord de parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, din 12.10.2006. Acțiuni culturale;

- Consilier cultural, Editura „Măiastra” – Tg.-Jiu, Gorj.
VI. Colaborări la periodice culturale:



„Amfiteatru”(1972),„Familia” (1972-1974), „Ramuri” (1977, 1983-1985),„Orizont”(1979),„Transilvania”(1979,2001-2003),„Luceafărul”(1985-1989), „Brâncuși” (1995-2004), „Meridian” (1999-2001),„Tribuna educației” (1997-1999), „Școala gorjeană” (2000-2004), „Columna” (2000-2004), „Gorjul literar”, (1976-2010), Kalende, Reflex, Tribuna, „Portal-MÃIASTRA” (2005 și în continuare) etc. …
VII. Lucrări publicate:

FERICIRILE, poeme, Editura „Alexandru Ștefulescu”, Târgu-Jiu, 1994;
POEZIA LUI LUCIAN BLAGA, eseu critic, Societatea de Științe Filologice Gorj – Editura „Alexandru Ștefulescu”, 1995;
DESENINÃRI DE CLEȘTAR, poeme, Editura „Spicon”, Târgu-Jiu, 1995;
ALEXANDRU MACEDONSKI – PALATUL FERMECAT. Eseu asupra barocului macedonskian”, Editura „Alexandru Ștefulescu”, Târgu-Jiu, 1997;
GHEAÞÃ LA MAL, poezii, Editura „Spicon”, Tg.-Jiu, 1997;
FOIȘOR ÎN HELIOPOLIS, poezii, Editura Fundației Culturale „Constantin Brâncuși”, Târgu-Jiu, 1997;
OCHIUL INROURAT, poeme, Editura Fundației „C. Brâncuși”, 1999;
BRÂNCUȘI – AZI, eseuri critic, Editura Ministerului de Interne, București, 2000;
LUCIAN BLAGA – DINAMICA ANTINOMIILOR IMAGINARE, Editura Media Concept, Sibiu, 2005;
DACOROMANIA PROFUNDA, studii de dacologie,Editura Centrului Județean de Creație, Târgu-Jiu, 2005;
LUCIAN BLAGA – Studii, articole, comunicări, Editura „Măiastra”, Târgu-Jiu, 2006;
ARETHIA TÃTÃRESCU. Marea Doamnă a Gorjului interbelic, Ed. Măiastra, Tg.-Jiu, 2007;
FOLCLOR DE PE VALEA AMARADIEI, materiale de arhivă, CJCPCT Gorj.2007;
TUDOR ARGHEZI ȘI SPIRITUL OLTENIEI, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2008;
BRANCUSI – ORIZONTURI CRITICE, Ed. Scrisul Românesc, 2009;
BRÂNCUȘI – studii și eseuri, Editura „Măiastra”, Tg.-Jiu, 2009;
LUCIAN BLAGA – solstițiul sânzienelor, documentar, Ed. „Măiastra”, 2010;
TUDOR ARGHEZI – un elogiu al Gorjului, Ed. Măiastra, 2010;
VICTOR DAIMACA – descoperitorul de comete, monografie, „Scrisul Românesc”, 2010.
LUCIAN BLAGA – între amintire și actualitate. Interviuri, cronici, reportaje în Mărginimea Sibiului, ,,Scrisul Românesc”, Craiova, 20011.

ÎN PEGÃTIRE pentru 2011:

- două volume de Poezii,

- Studii literare și eseuri

VIII. Editor:



Tăcere lustruită (poezii) de Adam Puslojic, cu o Postfață de Z.C. (2006);
Sărbătoarea poeziei, de Dumitru Florica, poezii, restituire, cu o notă bio-bibliografică (2007);
Legendele Insulei Ada-Kaleh, de Iunian Th. Ciobanu, 2007, restituire (Postfață și Notă bio-bibliografică de Z.C.);
Coloana Infinitului, poezii, de Ion Miloș (cu o Postfață de Z.C.) ș.a.;
Îngrijitor al unor volume de poezii (cu prefețe, postfețe, recomandări pe coperta IV) semnate de : Constantin Uscătescu, Romus Roca, Ion Hirghiduș, Angela Furtună, Ioan Dragoș; Silviu Doinaș Popescu, Oana Rădoi, Oana Popescu, Edvina Mogoș, Andrei Popete-Pătrașcu, Gheorghe Filiș, Nicolae Diaconu, Dinu Eleodor, Romulus Iulian Olariu, Doina Oiță ș.a.

IX. Distincții/Premii:

Premiul pentru poezie al ziarului „Scânteia tineretului”, 1968;
Marele Premiu pentru poezie și critică literară la Festivalul Național de Literatură „Tudor Arghezi”, 21 mai 1994;
Premiul Spiritualității Gorjene pe 1998, acordat de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Gorj (plachetă și publicație aniversară cu prilejul împlinirii a 55 de ani, din partea Consiliului Judetean Gorj, Bibliotecii Județene „Christian Tell”, Centrului Judetean de Creație și Școlii Populare de Artă, din Tg-Jiu);
Diplome de excelență, acordate în perioada 1998-2009, pentru activitate în cultură și învățământ, acordate de Primăria Târgu-Jiu, „pentru activitate culturală deosebită și succese remarcabile pe tărâmul școlii românești”;
Inclus în câteva dicționare editate de Centrul Biografic Internațional din Cambridge (1997-2003) și ales membru în ADVISORY COUNCIL – I.B.C. CAMBRIDGE, England, oferindu-mi-se atestatul la 29 ianuarie 2000; American Biographical Institute, North Carolina 27622 USA, 2007, 2008, 2009;
Diplomă de excelență, acordată de Asociația Română pentru Patrimoniu, București, 2006;
Diploma „Gheorghe Lazăr”, cl .I, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, 2007;
Premiul Fundației Naționale „Niște țărani” pentru lucrările de critică și istorie literară „luminând cu pasiune și acribie portretul poetului și filosofului Lucian Blaga”, București-Slătioara, 25 oct. 2007;
Diplomă de Excelență în Cultură, oferită de Consiliul Judean Gorj, dec. 2007;
Premiul special pentru cea mai bună lucrare de argheziologie, pentru lucrarea „Tudor Arghezi și spiritul Olteniei”, Scrisul Românesc, 2008, Festivalul National „Tudor Arghezi”, Tg.-Jiu, 2008; Premiul de argheziologie, 2010 pentru lucrarea „Tudor Arghezi – un elogiu al Gorjului”;
Premiul special al Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, Alba Iulia, 10 mai 2008;
Diplomă de excelență pentru cercetarea și promovarea operei lui Lucian Blaga, conferită de juriul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, 2009;
Premiul de critică literară, 2010, Festivalul Int. „Lucian Blaga”, Alba Iulia – Sebeș;
Diplomă de excelență pentru cercetări în domeniul dacologiei și Trofeele „Burebista” (2005), „Decebal” (2006), „Tomiris” (2007), „Regalian” (2008) și „Mihai Eminescu” (2009), „Mihai Viteazul” (2010), acordate în cadrul Congreselor Internaționale de Dacologie organizate la București și Alba Iulia de Dacia Revival International Society of New York.

X. Referințe critice (selectiv):

„Caiete critice”(București, nr. 6-7/103-104, 1996, pp. 110-112), „Convorbiri literare” (Iași, nr. 10/oct. 1998, p. 40), „Adevărul literar și artistic” (București, anul VIII, nr. 492, din 2 noiembrie 1999, p. 2), „Ardealul literar și artistic” (Deva, nr. 1-2/12-13, 2000, p. 39), Meridian Blaga (Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000), „Rostirea Românească” (Timișoara, an VII, nr. 1-2-3, ian.-febr.-martie 2001, p. 72 și anul VIII, nr. 1-2-3-/2002, pp. 87-88), „Viața Românească” (București, anul XCVII, aug.-sept., nr. 8-9/2002, pp. 248-250), „Scriitori Gorjeni.File de dicționar” (Editura „Ager”, Târgu-Jiu, 1998, pp. 38-40),„Gorjeanul”(2 noiembrie 1999), Albina românească, serie nouă, Buc., an CLXXVIII, oct/nov 2006; „România literară” (Gh. Grigurcu) nr. 32 și 33 / 2006; nr. 22/2007; nr. 20 ( 4 iunie)/2010; Acolada (Barbu Cioculescu) nr. 14, nov. 2008; Scrisul Românesc, iulie 2009; Al. Doru Șerban în „Scriitori Gorjeni.File de dicționar” (Editura „Ager”, Târgu-Jiu, 1998, pp. 38-40); Florea Firan, vol. Profiluri și structuri literare,II, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, p. 380; Mircea Popa, în rev. „Orașul”, Cluj, 2006; Ion Mărgineanu în „21 pentru Eternitatea Blaga” (Alba Iulia, 2008); Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol II, Ed. Semne, București, p. 831; ORIGINI. Romanian Roots, vol. XIV, no. 9-10 (146-147), september/october, pp. 54-55, New York; Lumină Lină / Gracious Light, An X-XIII, vol. din anii 2005-2008, Review of Romanian Spirituality and Culture, New York, Portal-Măiastra (în numerele de la 1 la 22, 2005-2010); LITERE, nr. 4(121)/aprilie 2010 (Liviu Grăsoiu); Tribuna, Cluj, Claviaturi, nr. 16/2010 (Cristian Pașcalău), p. 3; Reflex, Reșița, nr. iunie-sept. (recenzie de Ionel Bota la ”Lucian Blaga – Solstițiul Sânzienelor”); Revista de filosofie, nr. 2-3/2010, Academia Română (două recenzii semnate de Grigore Smeu la volumele Brâncuși editate în 2009); Discobolul, Alba Iulia, Nr. 154-155-156 (159-160-161)/2010, pp. (Lucian Blaga în „Solstițiul Sânzienelor”, de Monica Grosu); Scrisul Românesc, Craiova, An IX, nr. 7(95)/2011, pp. 8-9 (Ștefan Vlăduțescu, Încă o lecție de comunicare a lui Lucian Blaga; Gorjeanul, Tg.-Jiu, An XIX, serie nouă, 21 iunie 2011, p. 7 (Ion Predoșanu: Prof. dr. Zenovie Cârlugea îl redescoperă pe VICTOR DAIMACA, descoperitorul de comete);

DICȚIONARUL BIOBIBLIOGRAFIC AL MEMBRILOR UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA – FILIALA CRAIOVA, Ed. Aius, 2010, pp 57-60 ș.a.


Zenovie CÂRLUGEA


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!