Ninge,
peste mitice taramuri,
peste mine,
ninge usor in veacuri.

Ninge peste mine
fara rost,
fara noima.



Totul sa schimbat,
team intalnit,
in umbra uni antic stejar
pe tine faptura.

Ca o zeita,
se imbaiaza
in valurii argintii,
in susurul serii.

Cu formeleti plapande inebunestii
campuri intregi de pictori,
ce se lupta pentru ata frumusete
sa imortalizeze pe o panza de casmir.

Eu inchid ochii,
vad, var persoana
fascinata si deosebita
ce transforma
ceata vietii de zi cu zi
intr-un rasarit auriu.