Pictez verde pe trupu-mi

Si pe suflet, cu cerneala verde

Imi ating inima cu o frunza

Ce ramane in mine, verde si ea.

Pe acoperisul nebuniei mele,

Nelimitata totusi

Imi picur iluzii si verde

Pana adorm in bratele ingerilor.

Sunt ca si tine, ca si ei

Facuti din aceeasi samanta

Presarata pe ici, colo

Ca verdele peste tot.

Aud cantec sub pleoapele obosite

Si-mi dansez gandurile

Sub plapuma, plapuma verde.

Strig la inceput de vers

Sa Ne-aud mai bine

Sa te-aud mai bine si pe tine

Cum strigi, la sfarsit de vers.

Pentru ca suntem unul si-acelasi

Diferiti prin asemanare

Unde-mi esti, tu, oare?

Esti in mine, te stiu.

Sa stii ca ne putem recunoaste

Nu numai prin trup

Ci prin strigat de aprindem

Lumina din noi, neaprinsa inca.

O licarire esti tu, iar eu

Eu te urmez si strig sa ma aprind.

Sa fim aceeasi lumina, Toti!