că
pasărea stă pe loc în aer
eu stau pe loc
că pământul
zboară sub pasăre
sau se târăşte sub mine

că n-am destul dud
să mă digere aşa cum trebuie
n-am destulă mătase în ochi

că uneori port pantofi cu toc să par mai mică
dimineţile mi se trezesc anevoie ca să pară de gaşcă
sau că unii poeţi folosesc cuvinte vulgare ca să pară mai singuri

capetele aceluiaşi zâmbet înnodate fac o toartă
sau o zgardă

bineînţeles că pot avea şi alte întrebuinţări
în afară

că
sunt o lamă care îi împarte gândurile în
scări şi funii

pentru întâia oară clanţa ezita



toţi oamenii sunt pemoarte
(mi-a spus la urmă)