 |
|
|
|
|
|
|
|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
|
|
|
||
|
|
Promo: 
|
         
| ||||
| Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Concurs Comunități Special Tehnica Literara Multimedia | ||||||
 |
|
|||||
|
||||||
|
agonia 
￭ Soacră, soacră... 
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-02-15 | |
Maxim și-a luat geanta, simțea criza psihica, el fugea, mereu fugea.burtica i se clătina ca o răcitură. El fugea și la un moment dat a început să plânga, l-a bufnit sângele pa nas.Maxim era din poveste , cel puțin mutra îi era din poveste, era genul de persoană care mereu își schimbă dispoziția.
Azi e ziu cand trebuie să plec, azi îi marți , azi îmi voi vinde ceva la piața centrala. Acolo totul se cumpără, acolo totul se vinde. Maxim era la stație și nu știa cum să ajungă la piață, se simția foarte aiurea să întrebe pe cineva. Atunci el s-a așezat jos, a pus geanta pe iarbă și brusc a început să urle: că el nu știe cum să ajungă la piața centrală, că el foarte tare vrea să ajungă la piața centrală, acolo unde totul se vinde și se cumpără. Apoi maxim a aplecat capul și a început să se clatine ca un bolnav psihic, a smuls din pământ o mâna de iarbă și a băgat-o în gură. Peste ceva timp o fetiță de vreo 10 ani se apropie de el si zice: -Dumneavoastră sunteți nebunul, acela care a urlat? Mie îmi plac nebunii, am privit un desen animat despre un nebun care vroia sa ajungă la lună și fetița își scuipă palma și i-o întinse lui maxim. La rândul său maxim scuipă în palma sa, dar lichidul lui avea culoare verzuie, din cauza ierbii, pe care înca o mesteca. Ambii își strâng mâna. -Domnule nebun, eu știu cum să ajungi la piața centrală e simplu, hai cu mine, mama m-a trimis să-mi iau papucei. Fetița îl luă de mâna și-l trăgea din urma ei. în tot acest timp maxim nu a scos nici un cuvânt, dar ochii îi erau roșii și foarte obosiți. Au urcat în troleu , maxim a vrut să stea pe scaun ,dar fetița i-a zis că e mai bine în picioare, că scaunul e pentru bunicuțe și nu pentru nebuni. Dupa ceva timp de tăcere maxim a început să repete,ceva, insistent -Eu trebuie să ajung, eu trebuie să ajung, eu trebuie să ajung Eu n-am bilet eu n-am bilet, eu n-am bilet, eu n-am billet -Nu nene nebun, am plătit eu, e foarte ieftin, e doar un leu, na, ține-ți biletu. și fetița îi întinse un bilet de troleu. La piață centrală erau foarte mulți pepeni verzi. Fetița îl întrebă dacă o să se descurce, el dădu afirmativ din cap. Maxim își găsi un loc sub un copac, se așeză și scoase din geantă un borcan de 1, 5 l, plin cu spirt, în care plutea un pui mort, pe borcan era lipită o foaie pe care scria 43 lei, a pus borcanul în fața lui și a început să aștepte. Toți îl priveau straniu, o babă a aruncat o piatră în el. Dar nimeni n-a întrebat nimic. Maxim suferea enorm ,doar că mutra lui, în acel moment, nu exprima emoții, doar puțin un picior a început să-i tremure. Era spre seara și nimeni nu l-a întrebat nimic depre borcanul cu pui , nemaivorbind să-l cumpere. -Bună seara, îi zice un polițist , îmbrăcat în cămașa de la uniforma poliționească, pantalonii fiind blugi. -Ce aveți în borcan? -Pe prietenul meu ,zice maxim ,care a murit ieri, și înainte să moară mi-a zis să-l vănd la piața centrală. Acolo unde totul se cumpără și se vinde -Tu ești beat, sau tâmpit. Uite, îți dau 5 minute, dacă nu te cari de aici, te iau la secție și acolo fii sigur că borcanu îți va fi spart de cap cu tot cu prietenul tău. Maxim a încercat să se apțină, dar o lacrimă i s-a prelins pe nas. A început insistent ceva să repete: -Prietenul meu e mort. prietenul meu e mort Eu nu vreau la poliție, eu nu vreau la poliție -Dacă nu vreai la poliție i-ați castrafuțele și freac-o din acest loc, îi zice polițistul, deja foarte nervos -Nu domn polițist eu nu vreau să plec, prietenul meu are sa plângă, el m-a rugat mult să-l vând la piața centrală acolo unde totul se cumpăra și se vinde. Maxim își făcu semnu crucii doar pe jumătate -Tu îți bați joc de mine? Tu vrei un glonte în cap? Uite ce , eu nu vreau să am de a face cu nebuni, am dispoziția la pâmânt Maxim și-a strâns capu în mâini și clatinându-se repeta Nu vreau, nu vreau, nu vreau -Gata . Polițistul îl înșfăcă de o mâna și-l trăgea din urma lui, maxim își luă geanta și borcanu.Polițistul îl băgă într-o mașină răblăgită , îi trînti ușa în nas și zise o înjurătură. La secție mai erau câțiva boschetari, închiși într-o celulă improvizată, care erau foarte liniștiți și oarecum deprinși cu atmosfera, unul din ei era murdar de vomă. Un polițist foarte tânăr care semăna a zăk îl întrebă: -nume , prenume -eu? Dumneata sau eu vorbesc cu pereții Mă numesc maxim, dar numele, am uitat să o întreb pe mama -Haha, auzi, el ne crede pe noi tâmpiți, îi zice tânarul polițist celuilat polițist, care ședea în spatele lui maxim -Dă să-i bag bastonul într-un loc poate își va aminti și numele și adresa și telefonul. -Nu Alioșa, las ca ne decurcăm și făra chestii masochiste, poate chiar nu știe și zâmbi cu un fel de răutate. Polițistul tânar își întoarse privirea către maxim care ședea nemișcat și privea o mușcată demult uscată, pe o masă de lângă fereastră. - Îți plac florile? întreabă tânărul polițist - Îmi plac florile uscate, ele miros a putreziciune. - Cam greu o sa ne fie cu tine maximushka, acte n-ai, numele nu-l știi, unde locuiești nici vorbă. - Eu vreau lânga acel om, maxim arată cu degetul spre un boschetar mai tinerel din fundul celulei. - Pai se poate de organizat, dar trebuie să ne spui ceva despre tine. De ce ai venit să-ți vinzi polițistul arată cu degetul la borcanul în care plutea puiul. - El e prietenul meu, el a murit două zile în - Asta știu, cum tu îți închipui că cineva ar dori sa-ți cumpere rahatul ăsta? - Nu e rahat, e prietenul meu el m-a rugat să-l vând la piața centrală acolo unde totul se vinde și se cumpără. Polițistul trânti cu pumnul în masă.a scos pistolul și-l băgase în gura lui maxim care, în loc să-i fie frică ,a început să zâmbească, apoi a început să râdă isteric, cam înfundat din cauza țăvii pistolului, ce zăcea în gura lui -Alioșa, el e pierdut zice tânărul polițist, care își puse arma la loc. - Îți zic dă să-l batem -Văd ca și tu ești nebun. De ce sa-l batem, daca el nu simte frica, el e dus mintal, e pe altă lume. Alioșa, e și-l bagă în celulă lângă acel boschetar mai tinerel, vedem noi mâine ce facem cu el. Maxim fu luat de mâna și azvârlit în celulă. Stătu un pic pe gânduri apoi se apropie de boschetarul tânar, îl cuprinse și adormi. zăk-deținut
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
| ||||||||||
|
Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. | | ||||||||
| ||||||||||
Texte Recomandate
|
