“era o femeie ciudată, ale cărei rochii păreau a fi croite cu furie şi purtate furtunos” (oscar wilde)


rufele albe rufele negre
purtate prin lentoarea oamenilor cu furie şi tristeţe
nopţile desprinse de cârligele umerilor
ca nişte haine murdare trăite în ultimul veac de singurătate şi
aruncate în apele tulburi ale dimineţilor

ce poate ieşi din asta my love / decât
izbitura accidentală a unor corpuri frumos îmbrăcate
rulând cu mii de gânduri la oră în momentul impactului





http://www.youtube.com/watch?v=UvolAVMgOTw