poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1099 .



POVESTEA CRINULUI ALB
personale [ Jurnal ]
POVESTEA CRINULUI ALB

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [andreeawella ]

2009-09-18  |     | 




Purtată de un simțământ tainic, pășesc pentru prima dată pe poarta neagră din fier forjat. Pașii îmi calcă nesiguri și mi se opresc în fața unui... crin îmbobocit. E timid și totusi parfumul lui îmi trezește interesul. O coardă tainică din străfundul inimii începe să vibreze ușor dar prelung, ca un ecou.
Una dintre petale era sfâșiată și parcă ar purta o picătura de sânge. Ii simt reținerea preț de câteva clipe. Să creadă oare că îl lovesc, că vreau să-i fac rău?
Își revine fiindcă ceva tainic ne unește!
Doresc să-i vorbesc! În fiecare noapte doresc să-l revăd și să-l stropesc cu roua lacrimilor mele, să-i alin suferința trecutului. Îi simt apăsarea și întrezăresc dorința de a-i fi alături. Nu pot sau nu vreau să-l părăsesc? Trebuia să fac ceva să-mi aparțină!
Vorbindu-i zilnic, el își învinge timiditatea, și petalele i se desfac una câte una. Povestea lui e tristă. Din amărăciunea în care își are rădăcinile îi vine culoarea! Da, s-a hrănit cu multă amărăciune.
Lacrimile mele i-au mângâiat petalele, și povestea lui a devenit povestea noastra. Ele i-au pătruns sufletul, iar parfumul lui a devenit îmbătător. Prin încredere, i-am redat frumusețea și, eliberându-l de rugii ce-l înconjurau, i-am redat libertatea!
Singura forță ce mi-a oferit ajutorul spre a readuce la culoare această floare, reprezentativă luminii, a fost Dumnezeu.
Sufletul meu, drept mulțumire, I-a dăruit crinul. Sunt sigură că numai lângă EL această floare nu se va mai ofili niciodată, iar puterea pe care i-o va da EL ne va îmbăta sufletele, le va descătușa.
Am crezut și cred în puterea LUI!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!