poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 841 .



Cateodata
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [un simplu eu ]

2005-05-31  |     | 



Câteodată aud un scârțâit...
Un mic sunet făr' de ecou.
Mă uit în jurul meu și am impresia
Că se surpă lumea.
Poate că într-o bună zi
O să se risipească totul sub noi
Și vom rămâne imobili în neant
Sau poate vom pluti de la o fărâmă la alta
Până când vom găsi
Acea bucățică pe care o numim casă
Printre miile de bucăți ce cândva alcătuiau o viață.
Dar e oare lumea doar un biscuit
Ce stă să se crape
Între degetele pofticioase ale unui copil?
E lumea doar o inima?
Desigur,toate inimile se frâng
Căci "Cine ar putea să suporte ADEVARUL?"
veți spune voi
Și totuși pământul e mare
față de umilii microni ce alcătuiesc sentimentele
Și chiar și inimile frânte se mai lipesc
Unele uită că s-au crăpat
Că doar nu sunt elefanți
Deși poate că și elefanții se rup.

Câteodată aud un ecou...
Un mic sunet făr' de scârțâit.
Se ciocnește de pereții ființei mele
Și are impresia că mă surp.
Poate că într-o zi
Fisurile mele de caracter își vor face simțit
Punctul de vedere
Și mii de idei din mine
Vor pluti rătăcite în neant.
Sau poate, de la idee la idee,
Voi găsi adevărata viață.
Dar sunt eu oare numai o firavă figurină de sticlă?
Ce stă să se crape
Sub undele unui cutremur
Sunt eu oare doar un gând?
Desigur, "Gândurile sunt menite să treacă"
veți spune voi
căci ADEVÃRUL nu suportă contradicție
Și totuși, voința mea e prea puternică
Să se rupă sub aspra adiere a vântului.
Și chiar ființele mai uită
Că se sparg de firul vieții
Că doar nu sunt elefanți
Deși poate că și elefanții se sparg...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!