Dedicată tuturor celor care cred, dar nu se dau în lături să verifice socotelile.



O, Kama, cine ştie oare
socotelile dragostei?
minte dacă aş avea pe măsura dorinţei
poate aş fi pandit, un mare guru
dar eu nu sunt decât
un om fără castă,
un biet sărăntoc...
cu gene lungi.

regina m-a chemat,
dorind să ştie
nu despre minte -
curaj am ce e drept
pe masura dorinţei.

orice câine are ziua lui -
a mea a fost ieri.
azi i-am rupt siragul de perle,
am fost batut la… tălpi
şi dat afară în brânci -
rău m-ar durea inima
dacă n-aş fi plin de vânătăi.


un rakhsha mi s-a vârât
între degete
când încordam arcul.
dintre perle
o şesime s-au rostogolit pe podea
unde le-am adunat
după felul măgarului sălbatic
o cincime în pat
unde iar, te-am slavit, doamne
în vreo câteva rânduri
o treime le-a adunat ea,
eu mi-am adunat
răsuflarea,
doar de gura lumii
o zecime am prins
- şase mărgăritare
încă mai atarnau pe aţă

la urmă a vrut să ştie
câte perle au fost întru-totul
ce păcat că, să raspund,
habar n-am avut, o, Kama

- aceasta e pricina
din care astăzi zac pe trepte
cu treizeci de vânătăi
… pe fund.





Notă: bazată pe o scurtă problemă-poem publicată în “The Universal History of Numbers” de Georges Ifrah.

“Whilst making love a necklace broke.
A row of pearls mislaid.
One sixth fell to the floor.
One fifth upon the bed.
The young woman saved one third of them.
One tenth were caught by her lover.
If six pearls remained upon the string
How many pearls were there altogether?”

Vechile texte stiinţifice indiene erau în general scrise în versuri. Poezia în cauză a fost scrisă pe la 1150 e.n. de Bhaskaracharya, un savant ale carui contribuţii în domeniul matematicii şi mecanicii au fost adunate într-un volum numit Lilavati - Cel încântator, plin de farmec. Astazi puţini îl mai ştiu şi matematica a uitat să mearga de mână cu dragostea.