Preambul
Plecând de la analizele Dlui Mirel Palada, Analist Senior si Director la Institutul Pro, ulterioare momentelor electorale recente 1996 si 2000 / 2001 (Mirel Palada - “Stabilităti electorale în momentul alegerilor si la 6 luni după aceea” Iunie 2001, Institutul PRO si Mirel Palada - “Max Weber si alegerile din România – Tipuri de autoritate, tipuri de cultura ” August 2000, Institutul PRO ) in care se evidentiaza factorii de instabilitate / stabilitate in structura electoratului potential al partidelor, precum si calitatile cerute personalitatilor-locomotiva desemnate drept port-parleurs in fata unui electorat heterogen, retinem urmatoarele date si concepte de plecare:
- stabilitatea electorala este definita de numarul votantilor fideli – numit eufemistic nucleul dur definit de urmatoarele atribute :
a)votează de-a lungul timpului cu acelasi partid sau candidat;
b) votează atât cu partidul si cu respectivul candidat la Presedintie;
c) votează cu acelasi partid la ambele camere parlamentare;
d) votează si are încredere în partidul / candidatul respectiv.
- pe de altă parte, într-o margine de votanti de circumstantă, mai putin stabili si fideli. Acestia sunt identificabili cu ajutorul criteriilor complementare celor de mai sus:
e) îsi schimbă votul pe parcursul timpului;
f) votează cu un anumit partid, dar nu si cu respectivul candidat la Presedintie;
g)votează pentru partide diferite în cazul celor două camere parlamentare;
h) votează dar nu are încredere în partidul / candidatul respectiv, sau pe dos (are încredere, dar nu votează).
- criteriile de stabilitate luate in calcul in constructia chestionarului utilizat de catre Institutul Pro in perioada electorala sunt
La partide :
in 2000 indicatorul – grad de concentrare al votului pentru ambele camere;
in 2001 (barometrul de opinie publica realizat de Metromediala comanda Fundatiei Soros, mai 2001) indicatorul – gradul de consecventa al istoriei de vot, evolutie 2000 – 2001
La Candidati la Presedintie:
in 2001indicatorul – gradul de suprapunere intre intentia de vot si increderea in candidatul respectiv.
In cazul candidatiilor individuali, autorul retine doua tipuri de legitimare / recunoastere a autoritatii : autoritatea charismatica si autoritatea rational – legala.


1. Stabilirea temei de cercetare (in scop didactic)
Tema de cercetare : Decizia de vot – influenta de ultim moment a factorilor pur subiectivi (Cum sa motivezi nehotarâtii)

Pozitionarea sau repozitionarea unui numar de cetateni cu drept de vot spre zona de incertitudine electorala si faptul ca majoritatea se hotaresc ad-hoc in atribuirea votului cu putin timp inainte de momentul electoral (de ordinul zilelor sau orelor) au determinat elaborarea acestui proiect de cercetare didactica al carui scop este cuantificarea relativa a factorilor subiectivi implicati in procesul autodeciziei si motivatiei votului.

2. Fixarea obiectivelor cercetarii :
Obiectivele cercetare : generale -
a)cuantificarea dimensiunii statistice a factorului nehotarare potentiala pe grupe de populatie ;
b)cuantificarea motivationala a votului in grupe de criterii (cum si de ce se voteaza – partide si individualitati) si stabilirea tendintelor generale;
c)predictii de materializare a tendintelor pe termen scurt;
particulare –
d)cuantificarea factorilor subiectivi si structurarea potentialitatii motivationale a grupelor de factori subiectivi;
e)stabilirea unor strategii de câstigare / implinire a asteptarilor electoratului pe grupe de populatie;
f)integrarea / contopirea in faza primara a doua sau mai multe proiecte de cercetare diferite (proiecte de analiza electorala cu proiecte de analiza demografica / sociala / economica )
3. Documentarea prealabila
- documente sociale de informare:
Mirel Palada - “Stabilităti electorale în momentul alegerilor si la 6 luni după aceea” Iunie 2001, Institutul PRO
Mirel Palada - “Max Weber si alegerile din România – Tipuri de autoritate, tipuri de cultura ” August 2000, Institutul PRO
Mirel Palada , Ana Bulai - “Prezentarea Exit Poll 2000” 2000, Institutul PRO
Mirel Palada - “Tipologia institutelor de sondare a opiniei publice conform analizei sondajelor electorale din anul 2000 ” Iulie 2000, Institutul PRO
Colectia RL anii 2002 - 2003
- realitatea sociala
- populatia : stabilirea grupelor de criterii motivationale

4. Universul cercetarilor
Populatia cu drept de vot diferentiata pe categorii de vârsta, sex, mediu de rezidenta rural/urban, zona de rezidenta (judet), autodefinire sociala in clase sau categorii, pregatire profesionala si categorie profesionala.

5. Cadrul teoretic al cercetarii
Conform prezentarii din preambul, se vor diferentia votantii in fideli si circumstantiali.
In cazul partidelor, se va analiza fidelitatea, tendinta de distibuire a votului si evolutia factorului nehotarâre pe baze motivationale in scopul cuantificarii si efectuarii rapide a corecturilor de imagine de catre cei interesati.
Se va analiza de asemenea raportul intre votul negativ (de sanctionare a unui partid prin migrarea catre un alt partid) si votul pozitiv (de confirmare a rezultatelor partidului).
O alta analiza diferentiaza intre votul de tip afectiv (sunt votate partide pentru personalitatile din conducere) si cel de tip rational (se voteaza pe baza de interes sau platforma ideologica).
In cazul candidatilor la presedintie se diferentiaza intre preferinta charismatica sau legitimarea rational – birocratica (calitatile candidatului relevate in anterioare functii birocratice).
Scopul cercetarii il reprezinta tocmai analiza detaliata, dar neexhaustiva, a factorilor de instabilitate si subiectivitate in optiunea electorala.

6. Unitatile de analiza si de inregistrare
Acestea sunt : votul elementar ( pentru camera Deputatilor, Senat, Presedintie) , cetateanul votant, factorul elementar motivational pentru fiecare tip de vot.

7. Elaborarea ipotezelor :
Dilema votului preocupa constant in perioada electorala pe toti cei care nu stiu dinainte cu cine vor vota. Decizia atribuirii votului se decide in ultimul moment in beneficiul partidului (persoanei) cu cel mai bun raport pe termen scurt (incredere in el sau intentiile sale)/(implinirea asteptarilor) – respectiv “cel mai bun cost de oportunitate rational - afectiva”, iar motivatia fundamentarii deciziei este adesea conjuncturala si subiectiva.
Daca beneficiarul politic al votului este decis putin inainte de alegeri, atunci motivatia este cel mai adesea una conjuncturala si subiectiva.
Dimensiunea populatiei nedecise cu drept de vot evolueaza descrescator de la 38 – 40 % la inceputul anului electoral la circa 22 – 33 % inainte cu 5 luni de alegeri pentru partidele politice, iar pentru presedintie se situeaza intre 26 – 48% pentru aceeasi perioada .

8. Tipul de cercetare: standard, incluzând analize cantitative si calitative, studiul documentelor, ancheta prin chestionar.

9. Selectarea surselor de informare:
Anchete pe baza de interviu si chestionar.

10. Specificarea unitatilor (populatiei) studiate
Esantion reprezentativ la scara României, prin selectie aleatorie pe baza Cartilor de abonati telefonici editate de Romtelecom, pentru fiecare judet . Pasul se stabileste raportat la scara populatiei judetului fata de populatia totala a tarii. Marimea esantionului se stabileste functie de eroarea acceptata si de volumul posibilelor surse de finantare.

11. Constructia variabilelor si elaborarea schemei descriptive de cercetare (trecerea de la concepte la dimensiuni, indicatori, indicatori empirici).
Stabilitatea in vot se grupeaza intentional in :
- fidelitate (a votat si cu partidul si pe candidatul acestuia si la urmatoarele alegeri va proceda la fel) ;
- stabilitate mare ( voteaza cu partidul pentru ambele camere si cu candidatul la presedintie al altui partid / sau cu candidatul la presedintie al partidului preferat si cu partidul pentru una dintre camere ) ;
- nehotarât (nu face parte din categoriile anterioare : aparent si-a schimbat intentia de vot; nu s-a decis, chiar daca are ceva in vedere, dar oricum va distribui voturile; se poate rasgândi).
Caracteristica votului :
- vot pozitiv – are incredere in partid si in candidatii acestuia, datoritatii calitatilor lor;
- vot negativ – voteaza de fapt impotriva politicii unui alt partid, de aceea isi da votul altora, desi nu are incredere mai mare in acestia.

- vot afectiv - voteaza un partid nu pentru ideologie, ci pentru ca-i apreciaza purtatorii de imagine;
- vot rational – voteaza un partid pentru ca apreciaza ideologia, pentru ca ii reprezinta interesele si ii va vota indiferent de schimbarea conducerii partidului;
Nehotarâtul care intentioneaza sa sanctioneze o politica sau sa dea un vot afectiv, daca urmareste mass-media poate fi mai predispus la schimbarea votului.
La personalitati se urmareste diferentierea intre autoritatea charismatica (vot afectiv) si autoritatea legal – rationala de tip birocratic (vot rational).
Pentru electorii care voteaza partide pentru liderii lor si personalitatile pentru charisma lor, se propun dublete afectiv subconstiente de valorizare prezentate sub forma negativa : autoritar/inactiv, abstract/vorbaret, transparent/populist, neglijent/prezentabil, tânar/batrân, maleabil/incapatânat, nediplomat/delicat. Exista situatii când un atribut considerat in mod normal pozitiv sa fie luat drept o slabiciune pentru un om public. Se lasa intervievatului libertatea sa reconsidere el insusi daca unul din respectivele atribute poate fi un defect la purtatorul de imagine al partidului sau preferat. Acest set reprezinta un test de compatibilitate partid – personalitatea locomotiva.
Sub alta forma, setul se reia pentru personalitati distinct precizate aflate actualmente in centrul atentiei (3 de la P.D.S.R., 3 de la P.D., 2 de la P.N.T.C.D. – presedintele partidului si fostul presedinte Emil Constantinescu, 1 de la P.N.L. si 1 de la Partidul România Mare). Lista nu are pretentia de a fi exhaustiva si este conjuncturala. Ea cuprinde atât personalitati erodate: Theodor Stolojan, Adrian Nastase; personalitati deconectate de la tumultul competitiei electorale: Petre Roman ; personalitati in descrestere relativa de imagine: Traian Basescu si Victor Ciorbea; personalitati reactivate: Emil Constantinescu (care este in evidenta si constanta crestere); personalitati in crestere extrem de rapida: Mircea Geoana, Ioan Mircea Pascu; personalitati insuficient exploatate ca imagine, dar de viitor: Radu Berceanu, (Andrei Plesu, Decebal Traian Remes, neincluse inca pe lista); personalitati total imprevizibile: Corneliu Vadim Tudor. La acestea se pot adauga bineinteles si altii, precum : Hildegard Puwak, Traian Remes, Ion Caramitru, Andrei Plesu, Nicolae Vacaroiu, care ar putea reveni ori straluci cu brio pe scena politica a tarii in prim-plan. Lista personalitatilor este in fapt o lista anticipatorie care va fi verificata in focul desemnarilor de candidati proprii ai partidelor politice. De exemplu, a-l include pe Traian Remes ( Actiunea Populara) sau Andrei Plesu in acea lista este momentan prematur, dar peste 6 luni este posibil sa fie un imperativ.
In subsidiar precizez ca daca Adrian Nastase preia pasivul economic al guvernarii, actualii ministrii de externe si al apararii vor inregistra o crestere extrem de rapida datorita integrarii in N.A.T.O., crearii de baze militare americane (sa le numim deocamdata temporare sau conjuncturale) pe teritoriul tarii noastre si a posibilei declansari a razboiului fata de datornicul Irak (posibilitatea recuperarii creantelor).
Sunt valorizate doua grupuri de caracteristici psihico-afective pentru care electoratul ar vota cu respectivii : acceptare (simpatic, placut, pozitiv, sincer, de incredere) si de negare indirecta si in final chiar directa (ezitant, prea autoritar, influentabil, vorbeste mult, nu-mi place), grupuri care pot fi reprezentate grafic pentru fiecare candidat ca o harta de izocurbe. Nu este intrebat in schimb intervievatul cu cine anume ar vota, iar chestionarul contine o serie intreaga de raspunsuri evazive (nu stiu, nu stiu inca, nu raspund) care conduc la dimensionrea incertitudinii votului electoratului.
In fapt, chestionarul are caracter preelectoral si exploratoriu de tendinte.
De ce intrebarile nu sunt directe si se accepta explicit ezitari si non-raspunsuri ? Pentru ca se doreste de la intervievat acceptarea complicitatii in sinceritate, iar cercul inchis al intrebarilor sa conduca la recompunerea imaginarului subiectiv – afectiv al votantului.
Bibliografie:

1. Mirel Palada - “Stabilităti electorale în momentul alegerilor si la 6 luni după aceea” Iunie 2001, Institutul PRO
2. Mirel Palada - “Max Weber si alegerile din România – Tipuri de autoritate, tipuri de cultura ” August 2000, Institutul PRO
3. Mirel Palada , Ana Bulai - “Prezentarea Exit Poll 2000” 2000, Institutul PRO
4. Mirel Palada - “Tipologia institutelor de sondare a opiniei publice conform analizei sondajelor electorale din anul 2000 ” Iulie 2000, Institutul PRO
5. Colectia RL anii 2002 - 2003
6. Ioan Marginean - “Proiectarea cercetarii sociologice ” 2000, Editura Polirom
7. Francois de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean- Claude Kaufmann - “Ancheta si metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv ” 1998, Editura Polirom
8. Traian Rotariu, Gabriel Badescu, Irina Culic, Elemer Mezei, Cornelia Muresan - “Metode statistice aplicate in stiintele sociale ” 1999, Editura Polirom
9. Eugen Bardach - “Analiza politica – Calea celor opt trepte ” 1999, Bucuresti, DI-D din Centrul de Studii Parlamentare, Informare si Documentare al Senatului României


Nota: Chestionarul nu a putut fi atasat (fisier format Excel)