poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de același autor




Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 11708 .



Planeta cu 50 de nume
eseu [ ]
Interviu nepublicat

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Alexandru Nifilimu ]

2007-02-09  |     | 



(334)

Trimiterile bibliografice pot fi gasite la adresa:
http://www.miracol.ro.bibliografie.txt


Ce se știe despre aceasta planetă? Unde este ea acum? De unde va ajunge în sistemul nostru solar?


I se spune Planeta cu 50 de nume, tocmai fiindcă se regăsește în tradițiile sumeriene, akadiene, babiloniene, mesopotamiene, indiene, chineze și ale altor popoare. Nibiru, Marduk, Planeta crucii, Regele cerurilor, Casa mărilor strălucitoare, Cel care aruncă foc, A douăsprezecea planetă, Planeta zeilor, Planeta roșie, Hercolubus, Sfârșitul Timpului, Omega, sunt doar câteva dintre denumirile mai mult sau mai puțin metaforice ale acestui corp ceresc. La care se adaugă și un nume modern, un index de catalog, 2003 UB 313, care indică anul târziu al înmatriculării și care preia în mod uimitor particula UB întrebuințată de sumerieni în clasificarea sa printre corpurile cerești [206,282]. Nibiru are între 7 și 12 sateliți și e cu atât mai greu să treacă fără efecte printre celelalte planete.


Marduk are o orbită eliptică extrem de alungită, ciclează în jurul Soarelui nostru în 3600 de ani tereștri. La trecerea prin sistemul nostru solar (shar în limba sumeriană) poate pierde sau capta dintre sateliții planetelor pe langă care evoluează, în sistemul nostru solar sau în altele. Trece printre Marte și Jupiter. In urmă cu mai multe treceri a dezintegrat o planetă, Tiamat, care evolua pe o orbita stabilă în zonă. Așa a apărut cunoscuta centură de asteroizi. [206,217]
Cum ne influențează trecerea acestei planete, dacă se va dovedi că într-adevăr ea există.

La fiecare trecere în sistemul solar se desfășoară mari perturbații ale câmpurilor electromagnetice și gravitaționale ale tuturor planetelor. Plăcile tectonice ale planetelor rocă, dar ne interesează în special ale Pământului, intră în derivă generând cutremure puternice. Planetele își pot schimba parametrii de evoluție, vitezele de rotație și de revoluție. Inevitabilele coliziuni generează praf meteoritic care poate întuneca lumina Soarelui. Praful intră apoi în atmosferă, este antrenat de precipitații și se depune la sol. La începutul lunii martie 2006 televiziunile au transmis cum la Moscova a nins cu zăpădă rozacee spre roșu. Populația era speriată, atribuind fenomenului conotații fataliste în conexiune cu plăgile suferite de egipteni în timpul exodului biblic. Atunci apele ploilor erau de culoare roșie, apele Nilului erau roșii, Marea Roșie păstrează și astăzi aceasta denumire, primită după culoarea apelor sale din acele timpuri.
In ianuarie 2007 se fac comunicări relative la încălzirea accentuată a atmosferei superioare a lui Saturn
(http://www.interstars.net/index.php?actu=908)

Cel mai mult se transformă clima. Mai întâi are loc o încălzire progresivă, precum constatăm în zilele noastre, pe care o atribuim în mod eronat unor tehnologii terestre poluante, dar prin această etapă s-a trecut și la ultima evoluție a lui Nibiru, tradițiile chineze au imortalizat în spații largi și în numeroase texte fenomenul de supraîncălzire, arșiță și caniculă [7,191], numai că atunci tehnologia nu fusese inventată. Încălzirea provoacă topirea ghețarilor și chiar a calotelor polare. In luna martie 2006 posturile de televiziune transmiteau cum în sudul extrem al Patagoniei, Argentina, ghețarii dintr-o rezervație naturală se dislocau și se prăvăleau în mare spre uimirea patagonezilor. La polul nord au fost semnalate desprinderi masive din banchiza de gheață, care pornesc în derivă și se topesc. Topirea ghețarilor și a banchizelor va determina creșterea insidioasă a nivelului oceanului planetar la cote alarmante, și inundarea țărmurilor pe distanțe greu de estimat. În procesul de topire ghețarii (apă dulce) se topesc, determină răcirea apei polare și scăderea salinității. Un mecanism cunoscut, denumit motorul heliosalin al planetei, care menține circulația apelor de adâncime intens saline și a celor de suprafață îndulcite, dar și între apele ecuatoriale și cele polare intră în încetinire. Poate chiar se va opri.
Fenomenele evoluează lent dar în ultimul timp pare că s-au exacerbat. Planeta reacționează și începe autoreglarea. Astfel va începe o nouă glaciațiune, ce va fi resimțită cel mai drastic pe țărmul de vest al Europei respectiv pe coasta de est a Americii de nord, încălzite în prezent de cunoscutul Golf Stream. Mediul biologic va avea mult de suferit și va fi profund afectat. Primele efecte ale apropierii Planetei zeilor sunt deja resimțite de locatoarele extrem de sensibile și precise ale păsărilor migratoare, ale balenelor sau ale porumbeilor călători. Vor fi desigur afectați și sateliții de telecomunicații.
Problemele sunt studiate de un grup de specialiști (înregimentați guvernamental) reuniți la Paris care își comunică pe 2 februarie 2007 concluziile bine cosmetizate. Totul se va desfășura într-o temporizare lentă, liniștitoare pe încă un secol. Cauzele adevărate sunt însă disimulate pentru că sunt pe cât de surprinzătoare pe atât de apropiate. Nu degeaba marile forțe ale lumii nu se sinchisesc de Protocolul antieșapament de la Quito. In aceeași zi totuși, Liberation.fr publică alături de materialul de informare și o fotografie sub care titrează sec, dar arătând înspre Reuters: "Le niveau des mers pourrait s'elever de 18 a 59 cm d'ici 2010 (Reuters)".
http://www.liberation.fr/actualite/terre/232633.FR.php


Dată fiind înclinația axei pământului, accentuată dincolo de bine cunoscutul unghi de 23 de grade, este posibilă schimbarea polilor magnetici ai planetei, fenomen care s-a produs și la trecerile anterioare și a fost consemnat în multe din scrierile sacre și tradiționale [233,132]. Informațiile cele mai abundente se găsesc pe sute de plăcute sumeriene în ENUMA ELISH, epopeea sumeriană a creației, de unde au fost preluate în Biblie dar și în scrierile egiptene, chineze, incașe, în Vedele sanscrite, în mitologia greacă și romană. Toate planetele sunt zeificate și personificate [206,217]. Sunt cunoscute și studiate sute de documente străvechi, extrem de precise care prezintă schimbarea punctelor cardinale și a configurației constelațiilor pe bolta cerească [233,134]. Consemnările sistematice și îndelungate ale egiptenilor amintesc o succesiune de patru astfel de evenimente survenite la intervale de 3600 de ani [233,125].
Schimbarea polarității magnetice a globului pământesc se desfășoară într-o durată estimată la 3-4 zile, timp în care “debusolarea” navigatorilor va fi cel mai neînsemnat prejudiciu. Ființele vor percepe fenomenul ca pe o acțiune de ștergere a creierului, cunoașterea acumulată fiind pierdută. Animalele până atunci sălbatice vor deveni blânde și docile. Așa numita stare zero.

Cine studiază aceste evenimente, care este atitudinea oamenilor de știintă?

Dată fiind relația divină directă cu planeta creatorilor noștri cei mai interesați și îndreptățiți să ia atitudine sunt fețele bisericești. Religia a avut din start misiunea de a intermedia relația dintre zeii creatori și oameni. Primii preoți inițiați, leviții, cei care deși aveau printre altele și harul levitației, nouă ne-au comunicat doar termenul a levita și câteva derivate semnificative: elevat, elevator. Apoi cercul inițiaților s-a extins, desigur tot sub controlul zeilor, ceea ce le-a întărit și mai mult statutul și prerogativele. Embargoul total asupra domeniului, menținut cu străjnicie de milenii prin intermediul religiei a fost spart de câteva secole, nu multe, dar inerția se manifestă în continuare. Știința și-a croit greu și cu multe victime drumul, savanții au fost sacrificați sau marginalizați, bibliotecile incendiate ritmic, tehnologiile au fost și sunt întârziate sau dosite.
Încă de la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX, un artist cu capacități ieșite din comun, Antoni Gaudi i Cornet (1852-1926), sculptor cu viziuni supraomenești, a creat la Barcelona un ansamblu de obiective cu caracter religios sau social: Palatul Guell (1889), Casa Mila (1907), Parcul Guell (1900-1914), Catedrala Sagrada Familia. Atributul supraomenesc al atitudinii artistice a lui Gaudi rezidă într-o legătură nedisimulată, multă vreme neînțeleasă, cu civilizația reptiliană de rezidență terestră îndelungată.














Referirile la elemente reptiliene abundă în toate tradițiile pământenilor de secole și milenii. Ignorate sau neînțelese aceste mesaje de cult, devin din ce în ce mai clare. Conexiunile oamenilor cu reptilienii sau cu scopurile lor de-a lungul timpurilor sunt copleșitoare și au fost determinante începând de la sumerieni și mai dinainte [253],[258],
[http://www.agonia.ro/index.php/essay/205394/index.html].
Papa Ioan Paul al XIV, cu circa un an înainte de a se stinge acceptase să vorbească despre extratereștri ca despre alte ființe din Univers. În numele religiei atot puternice până nu demult, Vaticanul a adunat și pus la loc de veci, în renumitele sale pivnițe, cele mai mari taine ale cunoașterii. Acum lucrează cu specialiști de prima mână nu numai în aprofundarea dogmei dar și în cercetarea științifică. Mă refer doar la specialiștii de marca antrenați în astronomie, astrologie. La Tucson în Arizona, SUA, Vaticanul deține unul dintre cele mai moderne observatoare astronomice. Dar perșii se mândreau cu observatorul astronomic a lui Ulubek la anii 1200! Sunt de asemenea foarte cunoscute și citite, încă din secolul trecut lucrările unor cercetători Immanuel Velikovski [233] apoi Zecharia Sitchin [182], [184], [206], [220]. Ca să nu mai vorbim de reputații sumerologii S. N. Kramer [244] și Vojtec Zamarovsky [245].
Din păcate înclinația firească spre adevăr și rigoare științifică se transformă sistematic în controversă, neîncredere, suspiciune pentru a degenera stereotip în manipulare. Autorii sunt discreditați, cum s-a întâmplat cu I. Velikovsky sau marginalizați ca în cazul lui Z Sitchin, cercetători care au adunat cantități enorme de mărturii documentare din toate tradițiile popoarelor. Și asta în secolul XX!
Apoi NASA, universitățile, oamenii de știință, cercetătorii din întreaga lume.
Ce știu cei de la NASA despre această planetă?

Intrebarea este absolut fundamentată. NASA este etalonul de încredere și potențial al lumii moderne pragmatice, materialiste, tehnologizate. Probabil cei de la NASA știu mult mai multe decât lasă să se înțeleagă. Fac intense cercetări și experimente. Intâmpinarea cu foc a unui asteroid la 130 milioane de km de pământ, în zona planetei Marte, pare însă a fi un test mai necesar zeilor pământeni decât oamenilor. Dar și oamenii și-au primit șiragul de mărgele colorate, pentru efortul depus, de vreme ce interceptarea s-a produs cu succes, chiar în data de 4 iulie 2005, de ziua națională a SUA. NASA dezvoltă programe spațiale interplanetare, pe care le prezintă în maniera holywoodiană.
Pentru a nu face notă discordantă NASA continuă să-i sfințească și să-i împărtășească pe cosmonauți. E adevărat că postul și rugăciunile prind bine, iar dacă proiectele sunt bine executate și verificate, misiunile chiar se termină cu succes. În martie 2006 NASA a lansat în mare grabă și cu destule ghinioane o rachetă spre Pluton, la vremea aceea încă planetă, pentru a capta cât mai repede informații direct de la sursă despre Nibiru care e deja în zonă. În 1999, NASA anunța cu nedumerire că sondele sale Pioneer care străbat sistemul solar întâmpină o presiune inexplicabilă la înaintare, ceea ce le încetinește viteza de parcurs [233,420].
Războiul stelelor este mai degrabă un program vital intratereștrilor încartiruiți pe Terra, încă de la coborîrea annunnakilor (an-nun-na-ki, cei 50 care au coborît pe Pământ din Cer [206,342]) de pe Nibiru, decât popoarelor belicoase de pământeni, care până la urmă pot fi aduse ușor la masa tratativelor, la un blid de pilaf. Războiul fiilor luminii - zeii plecați - contra fraților lor, fii întunericului - zeii rămași pe pământ - este în plină desfășurare. Patriarhul Enoh ne menționează în cartea sa, eliminată de șapte secole din Biblie - ca dintr-un almanah în care fie că introduci, fie ca scoți tot almanah rămâne - numele și specializările profesionale ale acestor îngeri [6,VII;VIII]. În scenariu oamenii au un rol neesențial dar își mai rezolvă unele interese locale și temporare, în schimbul resurselor terestre pe care le exploatează.

Despre ce resurse poate fi vorba?

În primul rând despre aur. Unde este aurul pământenilor? El nu se corodează, nu se consumă, se trece cu atenție din mână în mână pentru a nu se toci pe muchii, se exploatează de milenii, dar nu se găsește depozitat nicăieri în munți de lingouri. Toate țările se zbat în datorii sau își cresc permanent TVAul și impozitele pentru a strânge cât mai mult aur, după care aurul trece din bancă în bancă, până dispare. Unde dispare?
Răspunsul este scris peste tot în Biblie! Chiar în pagina a doua, aflăm că Domnul, după ce a asigurat cele necesare traiului îndestulător al omului, l-a pus imediat la treabă pentru a extrage aur. Din ce alt motiv ar fi fost necesară informația atât de devreme, în istoria zbuciumată a omenirii?
(Geneza 2,10) “Un râu ieșea din Eden și uda grădina; și de acolo se împărțea și se făceau patru brațe. Numele celui dintâi este Pison; el înconjoară toată țara Havila, unde se găseste aur. Aurul din țara aceasta este bun; acolo se găsește și bdelium și piatră de onix.”[2].

Abia apoi au urmat formalitățile prin care omului i-au fost prezentate, plantele și animalele pe care Domnul i le hărăzise. Și ca să nu fie nici un dubiu în ce privește destinația aurului și cum se mai poate procura el, tot din Biblie aflăm:
(Hagai 2,8) “Al Meu este argintul și al Meu este aurul, zice Domnul oștirilor” [1].
(Iosua 6,19) “Tot argintul și tot aurul, toate lucrurile de aramă și de fier, să fie închinate Domnului, și să intre în vistieria Domnului.”
(Exodul 25,2) “Vorbește copiilor lui Israel: Să-Mi aducă un dar; să-l primiți pentru Mine dela orice om care-l va da cu tragere de inimă. Iată ce veți primi dela ei ca dar: aur, argint și aramă.”
(Exodul 3,21) “Voi face chiar ca poporul acesta să capete trecere înaintea Egiptenilor; și, când veți pleca, nu veți pleca cu mânile goale. Fiecare femeie va cere de la vecina ei și dela cea care locuiește în casa ei, vase de argint, vase de aur, și haine, pe cari le veți pune pe fiii și fiicele voastre. Și veți jăfui astfel pe Egipteni.”

Despre circuitul aurului în natură, pe piața bancară și în cosmos sunt efectuate numeroase alte analize [170,128], [200,196].
O plăcuță sumeriană menționează interesul zeilor pentru altă resursă, “piatra albastră care aduce boal㔠[206,340].
Noi îi spunem uraniu.

Lucrați într-o editură, sunteți un om al cărților, sunteți credincios? Ce atitudine adoptați față de aceste informații, vi se par demne de luat în considerare?

Da, sunt foarte credincios, numai că, pe cât sunt de credincios pe atât sunt de însetat de cunoaștere. În această etapă credința noastră trebuie să fie cunoașterea. Mesajele sacre ale religiei trebuie citite cu atenție și receptivitate. Credința e mistică, ne învață să fim atenți doar la majusculele cu care se scrie Numele Domnului, știința ne conduce la conținut. De prea multă vreme religia și știința sunt într-un antagonism interminabil.
De pe poziții voit discretizate își dispută supremația și prioritatea în a descifra tainele lumii, înainte ca lumea actuală să dispară ca și cele de până acum. Zeii sunt desăvârșiți în abilitățile lor manageriale și țin religia și știința într-un echilibru precar. Nici una nu câștigă, nici una nu pierde lupta, așa încât controversa să se prelungească atât cât e nevoie. De fapt fiecare încearcă cu mijloacele proprii să-i explice celeilalte unde este adevărul. Pentru aflarea adevărului este însă nevoie să înțelegi ambele limbaje. În plus, este nevoie de o abordare holistică, globală, generală a problemei. Ultimele descoperiri ale științei și tehnologiei moderne se pot regăsi în noianul de metafore, pilde, alegorii, povestioare ce fac deliciul tradițiilor și textelor sacre.
De altfel și sciziunea dintre poeți și tehnicieni a făcut ravagii. În loc să ia în serios enunțurile tradițiilor populare, să le dezvolte pe măsura ce știința evoluează, savanții preferă să le redescopere, își ignoră înaintașii ca să-și proclame prioritatea. De fapt nu aveau altceva de făcut decât să actualizeze limbajul păstrând neschimbată esența. Să aducă informația la zi, să o updateze, cum am zice noi. Fizica cuantică modernă și-a regăsit cu surprindere principiile de structurare a materiei în versetele taoismului sau ale poeților de limba sanscrită ai Bhagavad-Gitei, care nu le-au descoperit în ciclotroane, ci le-au aflat de la zei:
[92,225] “Când așezi partea lângă întreg, vezi că partea umple întregul și în același timp îl cuprinde în ea însăși” .
Noi numim așa ceva hologramă, dar cui îi pasă!
(Geneza 3,23) “Astfel a izgonit El pe Adam; și la răsăritul grădinii Edenului a pus niște heruvimi, care să învârtească o sabie învăpăiată, ca să păzească drumul care duce la pomul vieții.”

Oameni moderni și cu știință de carte numesc aceste săbii învăpăiate, lasere. Noi le montăm să ne păzească vitrinele cu pietricele colorate, băncile, reședințele.
(Isaia 66,15) “Căci iată, Domnul vine într-un foc, și carele Lui (de luptă n.a.) sunt ca un vârtej; Își preface mânia într-un jăratic, și amenințările în flacări de foc. Căci cu foc Își aduce Domnul la îndeplinire judecățile, și cu sabia Lui pedepsește pe oricine; și cei uciși de Domnul vor fi mulți la număr."

Armele de nimicire în masă nu sunt invenții omenești, nici n-ar avea cum. Și astăzi ele se dovedesc tot instrumentele zeilor de vreme ce sunt manevrate și comandate de aleșii poporului adică de aleșii Domnului.
(Geneza 19,10) “Dar bărbații aceia au întins mâna, au tras pe Lot înlăuntru la ei în casă, și au încuiat ușa. Iar pe oamenii care erau la ușa casei i-au lovit cu orbire, de la cel mai mic până la cel mai mare, așa că degeaba se trudeau să găsească ușa.”

Prin filmele cu oameni în negru, astfel de instrumente de orbire se distribuie cu recuzita, de la garderobă.
Alte arme zeiești nu au fost încă descoperite de oameni:
(4,LIV,31) “Noi trimiserăm asupra lor un strigăt și ei se făcură ca vreascurile făcătorului de staule."
(Iona 1,15;2,10) “Apoi au luat pe Iona, și l-au aruncat în mare. Și furia mării s-a potolit. Pe oamenii aceia i-a apucat o mare frică de Domnul, și au adus Domnului o jertfă, și I-au făcut juruințe. Domnul a trimis un pește mare să înghită pe Iona, și Iona a stat în pântecele peștelui trei zile și trei nopți. ... Și Domnul a poruncit peștelui și peștele a vărsat pe Iona pe uscat."


Edgar Cayce (1877-1945), într-una din cele 20000 de lecturi ale sale a mărturisit:
[139,337] “Sunt în măsură să intru în contact cu orice minte omenească vie, și să folosesc informațiile din ea.”

Detaliile tehnice au fost puse la punct cam după 50 de ani după moartea sa iar procedeul a fost numit INTERNET!

Tainele mandalelor budiste ne sunt ritmic aduse la citit în desenele din lanurile de cereale, până le vom înțelege. Megaliții săpați în pereții stâncilor însemnează pe fața pământului urmele bătăliilor de unii pierdute, de alții câștigate.
(Apocalipsa 20,1) “Apoi am văzut pogorându-se din cer un înger, care ținea în mână cheia Adâncului și un lanț mare. El a pus mâna pe balaur, pe șarpele cel vechi, care este Diavolul și Satana, și l-a legat pentru o mie de ani. L-a aruncat în Adânc, l-a închis acolo, și a pecetluit intrarea deasupra lui, ca să nu mai înșele Neamurile, până se vor împlini cei o mie de ani. După aceea, trebuie să fie deslegat pentru puțină vreme.”


Pe capac ca pe lespedea unui mormânt a fost degrabă săpat cu lasere portretul vinovatului. Locul poate fi zărit și supravegheat doar din sateliți. Astăzi, numai cine nu vrea nu își cumpără un satelit, dar degeaba îl ai dacă nu-i citești știrile și cadastrele. Pentru cei atenți și iubitori de natură mesajul are altă consistență. Masivul și versanții kilometrici ai lespezii ce pecetluiește văgăuna a fost năpădit de o plantuță cu floricele mirositoare și bogată în polen ca sa atragă atenția lumii. Poate numele ei nu este suficient de clar Dracocephalum moldavica! (331)
Ce atitudine poți lua când îți vin astfel de informații? Nu trebuie luată nici o atitudine, e suficient să le asculți și să le asamblezi. Ele singure îți arată unde le este locul. Am deschis o line editorială, o colecție cu un titlu special: COSMOTEISMUL. Cine are ceva de spus, să scrie. Și mulți au scris. Nu jalonez eu linia dintre credibil și fantastic. Se trasează singură. Odată, un autor mi-a trimis ceva cum nu mai citisem:
Un grup de extraterestri cumsecade îi ceruseră permisiunea să-și monteze un cabinet de terapie lângă apartamentul său. Se angajau că nu îl vor deranja în nici un fel, pentru că oricum trăiesc și lucrează în altă plajă de frecvențe, într-un Univers paralel. Nici măcar nu îi poate zări. Dar nu se cădea să nu-i ceară acordul. Ne se incomodau unii pe alții și nici nu prea vorbeau, într-o zi însă au apărut niște probleme cu sănătatea mamei sale. Medicii nu îi mai dădeau mult de trăit și nici nu prea știau cum să o mai trateze. Ciroză hepatică avansată. Și-a luat inima în dinți, cum se spune, și le-a cerut ajutorul. Au examinat bolnava și au confirmat diagnosticul. Ceea ce trebuia făcut depășea dotările de care dispuneau. Pacienta a fost dusă la o clinică de rang mai mare. Transplant de celule stem, în ficatul care nu se mai putea reface. Celule fetale din primele 4 stadii de diviziune, absolut nediferențiate, bune la orice. Așezate cu grija unde trebuie, ca să înmugurească și să se dezvolte sub formă de ficat. Activitatea clinicii era mult mai vastă și cu o sumedenie de conexiuni pe glob. Peste tot. Ce atitudine să iei când îți vine un astfel de manuscris. Te poți așeza contra progresului? Mi-am amintit că nu trasez eu jaloanele.
După câteva luni de la apariția cărții [151], altfel citită cu mare interes, aflu dintr-o revistă Science & vie: Premiera franțuzească, (Franța deține o foarte avansată cercetare în domeniul virusologiei, și poate fără nici o legătură, dar deține și foarte mulți hepatici), Transplant de celule stem în scopul regenerării ficatului, francezii dădeau și un amănunt. Când auzi cuvântul transplant îți imaginezi doi parteneri compatibili, pe două paturi, unul lângă celalalt. Deschis, deschis, scos, introdus, închis, închis. În acest caz, ca și în cazul “transplantului” de măduvă osoasă operația se face prin injecție, intravenos. Pentru ficat, prin vena femurală.
În ciuda aparențelor, atitudinea pe care am luasem a fost cea potrivită.

Mi-ați furnizat o sumedenie de informații necunoscute! Din ce surse le culegeți?

De la oameni, din tradiții, din cărți, din Biblioteca Akasha.
Ce bibliotecă este asta? Unde se află?

Și acesteia i se spune în mai multe feluri Cartea Vieții, Cartea Memoriei lui Dumnezeu, Memoria spirituală a materiei, Arhiva vieții, sau în plan mai restrâns Memoria speciei, Memoria colectivă. E un fel de WEB al universului, în limbaj curent. Unde este situat WEB ul? Pretutindeni și nicăieri. La fel și Akasha. Cum se accesează? Prin protocoale riguroase și mai multe feluri de conexiuni, prin fire văzute și cabluri, sau nevăzute prin radio, sateliți, deci prin unde. La fel și Akasha, prin unda gândului. Protocoalele de transmisie și acces sunt echivalente. Trebuie cunoscute și respectate unele proceduri și condiții de integrare în mediul natural și spiritual. Este un volum copleșitor de informație organizată pentru acces direct și selectiv:
(Psalmi 69,28) “Să fie șterși din Cartea Vieții, și să nu fie scriși împreună cu cei neprihăniți!"
(6,VI,5) "Păcătoși cu inima împietrită, nu va exista nici un fel de pace pentru voi. Zilele voastre vor fi blestemate și anii vieții voastre vor fi șterși din Cartea vieților; veți fi disprețuiți de toate creaturile și nu veți obține nici o îndurerare. În acea zi, liniștea voastră va dispărea pentru totdeauna, fiind blestemați de toți drepții, și păcătoșii înșiși vă vor respinge."

Vă mulțumesc pentru interviu!

Cu plăcere, când îl veți publica?
Nu îl vom publica. Sau poate după ce va veni Planeta Domnului!!!

Da? După? Aveți umor! Unde? În ce ziar !?
Păi... în... Monitorul Bibliotecii Akashe!

Nici o problemă, atunci îl public eu.
În ce ziar!?

În WEB!
Să auzim de bine!

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!