poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1372 .



Poate
eseu [ ]
Bariere

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [rauth ]

2008-10-12  |     | 



Nu stiu de ce, de cate ori iau pixul in mana si caietul sa scriu e...mistic. Simt asa, ca o nostalgie si totul incepe sa aiba consistenta fluida. Gandurile, sentimentele, fricile, bucuriile, lacrimile, iau forma unui fluviu gata sa curga, sa sparga baraje...Sentimentul acesta e numai al meu si zambesc mereu in minte, gandindu-ma la el, dar..
...E vorba aici de o alegere de care sunt perfect constienta. As vrea sa fie doar un gand, doar o senzatie provocata de anumite semnale ale subconstientului si, odata acestea depasite, sa nu mai vad actul acesta ca pe o alegere atat de tragica pe cat o simt acum.
Da...Cine spune ca barierele interioare sunt mai putin puternice decat cele exterioare sinelui, habar n-are despre ce vorbeste.As putea sa mut si muntii in orice domeniu si problema de zi cu zi, dar cand ma confrunt cu simplul fapt de...a lua un pix, un caiet si a-mi deschide sufletul in fata lui...ma blochez...Nu numai ca ma blochez, parca ceva din mine, din fundul sufletului ma someaza sa n-o fac, sa nu trec aceasta bariera, caci va fi mult mai tarziu.
Oare cine m-ar putea intelege?
Da. Scriu acum intr-adecar, dar pur si simplu parca m-as plimba deasupra Parisului intr-un avion de superviteza, cu ochii atintiti asupra unei reviste de moda, neindraznind sa privesc in jos, inspaimantata de golul care acopera plinul. Nici nu e scris macar ce fac acum, e ...palavrageala ieftina.
Dar fiecare zi in care nu scriu adauga ceva cutremurator in plus la tremurul intern pe care il am sa incep sa scriu... Totul va duce la o explozie probabil, caci asa ma simt acum...ca o bomba ce sta sa explodeze...numai ca nu stiu inca conjunctura si momentul pe care le va alege...
Fluidul sufletului meu sta sa erupa... Am crezut ca muzica a incetat, dar e inca acolo...usor, timid, cantecul se insinueaza din nou in inima mea. Are un iz de speranta oare?
Sau de impact inspaimantator? Are doare valentele de drama pe care i le asociaza mintea mea, sau va aduce cu el pace si...liniste? Sa ma las condusa de el, atat de dulce si linistitor, sau sa iau greaua bagheta a dirijorului si sa-i impun eu ce si cum sa cante?
Ma tem ca muzica aceasta e mult mai puternica decat constiinta mea si are viata ei proprie, propriul ei curs, care ma va duce in final la barajul mult-temut si mult-asteptat...
Poate.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!